Despre Dobrogea, cu nostalgie, dragoste şi speranţă ...
  • Imaginea anterioară
  • Prezentare generală
  • Urmatoarea imagine
INSEMNARI DESPRE TATARII DIN PERVELIA

Din convorbirile cu Tätarii, constati ca cea mai mare parte din ei sunt inteligenti si pricep destul de repede multe lucruri. Copiii pe cari ii am in scoalä prind repede si deprind lectiunile, desi in Septembrie 1919, când am deschis prima scoalä aici, nu stiau nici un cuvant romanesc. Astäzi, dupa un an si jumatate, ei inteleg tot ce citesc si chiar pot povesti. Mai ales la aritmetica, sunt de o intelegere uimitoare.
In satul acesta, mai tuturora le place negotul si multi dintre ei chiar se indeletnicesc cu el. In privinta aceasta Dl. Ioan Bänescu,-care a fost prizonier in Turcia,-mi-a spus cä Tätarii Dobrogeni sunt superiori altora din alte pärti si chiar Turcilor.

Aci in sat este un Tătar care mi-a povestit că in tinerete şedea la Constantinopol şi era vănzător la un mare magazin comercial.
Intr-o zi veni acolo un beiu sä tärguiasca. Fiindcă beiul a vázut ca vănzătorul este inteligent şi serviabil, aci mai venise şi'n alte dăti, l-a poftit pe Tatar la el acasä. Intr'o Vineri Tatarul s'a pregätit si s'a dus "musapâr" la beiul turc.
Ajuns acolo, dupa obiceiul turcesc, şi-a lepadat ghetele si-a incaltat papuci de lemn (tabaldrâc"), şi-a desbracat hainele exterioare, luănd un halat lung, care se tara pe pamant. Apoi, in timpul cand scoborau o scara, din cauza halatului lung, vanzatorul, care nu era deprins cu aşa ceva, s'a poticnit de cateva ori si daca a vazut că nu poate merge, a luat poalele halatului, le-a sumes vârandu-le in brâul cu care era incins şi se adresa beiului :
- "Eu vad ca m'ai chemat aici ca sa ma faci femee!"
Beiul a ras de aceasta si au pornit mai departe. Dupa ce s'au plimbat putin printr'o gradina, s'au aşezat la masa, unde contrariu obiceiului,--beiul si-a adus şi cele doua cadane. Iaräşi -contrariu ohiceiului oriental,-fiindca beiul era mai de lumea noua şi deprins cu ale apusenilor, a pus la masa furculite si cutite, care erau de argint. Intre alte mancaruri, s'a servit si "capama", un fel de tocana in care bucätile de carne sunt Iăsate mari de tot, ca intotdeauna la orientali. Tatarul vazand pe ceilalti ca iau bucatile de carne ca furculita si le tae cu cutitul, a vrut sa faca si el la fel ; dar,- fiindca nu era deprins,-cand taia carnea, stangaciu cum era, a scapat cutitul si a spart o farfurie. Beiul si cadânele s'au uitat lung la el şi l-au intrebat daca tae sau nu cutitul. Vânzatorul necäjit, ca sa scape din incurcatura, svarle si cutitul si furculita din mana, zicand :
- "Care stramos din neamul meu a mancat cu furcoiul, ca sa fac si eu asa ?".
Si a nceput sa care cu mana si sa tae cu dintii, dupa cum era invatat.
Beiul si cadânele au fäcut mult haz de stangacia Tatarului. L-au mai poftit si'n alte dati, dar el, din cauza rusinií ce patise, nu s'a mai dus pe acolo.

Din viata lor.
Familia tatarä este constituita in felul celei a vechilor slavi "Zadruga". Cand flacaul se insoara, nu poate parasi casa parinteasca. El munceste pe pamantul tatälui cat timp acela traeste,-se imbraca, manana si cheltueste din ceea ce ii da tatal sau. Feciorii îsi fac casele imprejurul celei a tatălui lor, asa ca tot neamul se strange la un loc si este condus de cel mai batran, fie barbat sau femee. Femeile respecta pe barbati si tinerii pe cei mai batrani.

Obiceiul acesta nu poate fi incalcat cu nici un chip. Cel mic nu poate nici sa fumeze in fata celui mai mare. Intr'un loc unde stau bătrănii de vorba, tinerii nu pot sta ; iar daca intr'un loc, unde stau flăcăii de vorba, vin cativa bătrâni, f Iăcäii trebue neaparat sa plece si să lase locul. Un bătran poate foarte bine si sa bata pe unul mai tanar sau pe un flacau, fara ca acela sa indrăznească cel putin sa se apere si nici de cum sa mai răspundă cu injurături sau cu pumni, cumfac Romănii nostri.

Intre Crestini si Mahomedani, Tătarii dau intaetate celor din urrnä. aceasta se cunoaste dnpă următorul fapt : intr'o casa unde sunt adunati Crestini si Mahomedani la un loc, cănd un Tătar intră pe use, se adreseaza intăi Mahomedanilor cu "seleam-alechium", (bine v'am gäsit"), la care aceia răspund "alechium seleam", (bine ai venit") ; In urrnd se adreseaz si Crestinilor cu "sabalar-hairolsun" (buna ziua") sau "acşamnar-hairolsun" (bund seara"), dupd cum este vremea.

In adunările lor, cuvăntul greu il au hogii, cari sunt si conducătorii lor de fapt. Acestia fac si pa doctorii, atăt la oameni cat si la animale si Tatarii cred mult in stiinta si in puterea leacurilor lor. Hogii practică arta lui Esculap in următorul chip : cetesc din Coran sau scriu pe niste hartii in trei colturi niste versete sau rugăciuni din cartea sfăntä. Aceste hârtii in trei colturi, cu rugăciunea scrisä, se cheama "duva" si sunt purtate ca talisrnane atărnate la gat, de către cei bolnavi, cu cea mai mare incredere in puterea lor de insänatosire.

Tătarii nu prea cunosc mandria si luxul imbrăcamintei sau a locuintei. Cel bogat se imbraca, locueste si doarme la fel cu cel srarac. Deosebirea sta, mai ales, in numärul vitelor sl felul hranei.

Este interesant sa-i vezi cănd stau la masă. Imediat ce se aduce vasul ca mancare, toti se reped deodată sa apuce bucatile de carne mai repede. Care apuca bine, care nu, pace buni, caci nu se ingrijeste nimeni de el. Dupa ce a terminat fiecare
carnea pe care a apucat- o, incepe la ciorbă. ăsa se intimplă la toate felurile de măncare si in toate casele.
Tătarul este lenes si neprevazător. Daca el are cativa bani in buzunar tabachera plina cu tutun, apoi greu de tot il mai urnesti la munca. Numai cănd isprăveste el banii si tutunul, atunci se mai apuca de ceva.

Se obicinueste la ei ca cei sáraci sä trăiasca, - in marginile posibiliatii,-pe spinarea celor mai cu dare de mana.
Am cunoscut Tatari cari, sub formä de vizitä, se duceau pe la altii tocmai în timpul mesei si, fiindca obiceiul lor este ca gazda sa te pofteasca la masa, măncau acolo, iar acasä nevasta si copii räbdau de foame, sau umblau dupä imprumut
prin sat. Iarna, cand este frig, asemenea oameni iau cate o funie si pleaca pe la cei cari au paie, ca sa le dea căte o sarcina pentru foc. Acasa, chiar vara, lenevesc si fumeaza, fara sa se găndeasca să munceasca undeva.

Mai toatä ziua ei se strang in cărduri si vorbesc de toate cele. E destul ca intr'un loc sa se opreasca unul, doi, intr'o jumătate de ceas se strange tot satul. Intr-o dimineata, pe la opt ceasuri, mergeam spre scoala si am vazut unul trecand printr'un maidan. Un altul il vede si, avand poate ceva de vorbit cu el, il opreste. Mergand eu mai departe, m'am Intalnit cu un Tatar care, dupä ce imi dete «bunä dimineata", ma intreba ce vorbesc cei doi si se indrepta spre ei. Nefiind inca timpul de inceperea lectiunilor si cum ziua se arata cu soare cald, sedeam eu in usa scolii si mă uitam afara. De odatä vazui räsarind de prin casele cele joase fesurile rosii si cealmalele pestrite indreptandu-se spre cei ce erau pe maidan. Ce vor fi vorbit ei acolo nu stiu, dar adunarea aceea nu s'a isprăvit nici la amiaza.

De altfel, lucrul acesta se intampla zilnic, ba chiar de mai multe ori pe zi. Se strang la o casa lăngä un zid sau un petec de iarba verde si toata palävageala lor este numai de clevetiri, intrige si rapăndirea zvonurilor. Bärbatii, si mai ales femeile, poartä cu dibăcie posta satului. Un lucru de nimic, in doua ceasuri e stiut de toti, ba inca din tantar a ajuns armäsar.
Acum, in urma razboiului in deosebi, cafeneaua lui Peuzi, o maghernitä ca plasa de prins peste si mare cat o scoica, este ticsita de Tatari, cari joaca toatä ziua la cärti. De multe ori jocurile nu contenesc nici noaptea si se pierd sume insemnate.

SENTIMENTUL
In general, Tatarii se casätoresc din iubire. Am facut socoteala tuturor din Pervelia si am gäsit ca, din 37 de casätorii, 28 s'au facut din dragoste i numai 9 conventionale ; deci, in cazul acesta, dsätoriile 75%,, sunt fäcute din dragoste.

Acum sä arät ce inteleg eu prin casätorie conventionala la Tatari. Ei, in afara de cunoscuta poligamie, mai obisnuesc urmatoarele, libere si prin lege.

, I. Un bärbat poate lua pe femeia fratelui säu mai mare, care 'este mort.
Il. 0 femee poate lua pe sotul surori sale mai mari, care este decedata.
III. Se pot casätori doi frati cu doua surori.
IV. Se pot casatori doi vitregi, frate si sora, copi unor pärinti casätoriti a doua oara si nascuti inainte de casatoria lor.
V. Cazul cel mai rar, cand un fläcau are vanitatea si ia fata unui om de seama.
Aceste cäsätorii Intre insi de acelas sange se fac pentru a nu se instreina avutul ; sau copii mici, ramasi de pe urma celor morti, sa nu incapä pe maini rele.

Cum am mai spus, avem un procent de 75% de casatorii din dragoste si lucrul acesta este favorizat de faptul ca zestrea nu joaca nici un rol. De cele mai multe ori flacäul fua fata, pentru ca sa-si scuteasca cheltuelile, cäci in felul acesta nu mai este obligat sa dea pärintilor ei banii "mer-aci" si "siut-aci", nici sa mai faca nunta cu täräboiu, mancaruri si bäuturi.

Intotdeauna, flacaul este vorbit cu fata si seara, ea se face ca ese pana afara, se sue in carutä si mai ia-o de unde nu-i.
Divorturile la "Tatari sunt foarte rari, desi se fac cu cea mai mare usurintä, caci este de ajuns ca un bärbat sa cheme intr'o seara cativa martori si sa-i iscaleasca sotiei pasaportul de imediatä plecare.

CONCEPTII DESPRE UNIVERS
Pamantul, soarele, luna, stelele, muntii, apele si toate cele se vad si nu se väd, le-a facut Dumnezeu. Dupa creatie, Dumnezeu a dat in grija cate unui inger fiecare lucru : de pildä, un inger are in grija sa ploile, altul furtunile, altul animalele, altul sufletele oamenilor s. a. m. d. Prin mijlocul parnantului se afla niste vine pline cu apa, date in grija unui inger care, atunci cand Durnnezeu îi porunceste ca un loc sa fie lipsit de apa, astupa vana si o redeschide mai tarziu, cand i se porunce§te iarasi. Daca Dumnezeu porunceste sa ploua intr'un loc, un inger aduce vanturile care sa alunge norii si un altul da drumul ploilor sa curga.

Tatarii cred in existenta sufletului cu toata temeinicia. Dupa moarte, daca omul a fost bun si credincios, sufletul lui merge in raiu, unde sunt fernei frumoase, livezi, ape mandre, mincaruri fara pereche i munti de pilaf. Cánd moare un orn, ingerul
insacinat cu aceastä misiune vine si-i ia sufletul pe care-l duce, dupd fapte, in raiu sau la iadul cel plin de chinuri.

DANSURI SI JOCURI.
La nunta, la circumciziune, precum cu alte ocaziuni, atat barbatii, cat si flacaii, femeile, sau fetele, joaca. lntotdeauna cand joaca Tatarii,-fie bärbati sau femei,-
se aseazi câte doi, fati in fata. Aceste dansuri, femeile le executa singure de o parte, iar bärbatii de alta, In alte case chiar ; pot insi privi barbatii la femei, cat si femeile la härbati. Din tot dansul lor,-mai ales la femel,-se desprinde o
vrajä linistita, care predispune la visare si dragoste. Cea mai buna dansatoare este acea care stie mai bine sa-si mladie mijlocul, sa-si tremure sanii si pieptul si sa tina tactul cu miscarile soldurilor. Nu pot sti dacä prin aceste tremuraturi furtunatice ale corpului, Tätäroaica vrea sä redea fiorul dragostei, sau niste dorinti sexuale lascive. In orice caz, la femei, ritmul dansului se Impleteste minunat cu viata lor inchisa, care da nastere la atitea visari si dorinti patimase.

Jocul barbatilor este cu miscari mai repezi, dar nu cu atata farmec.
In timpul jocului celor doi dansatori sau doua dansatoare, este obiceiul ca ceilalti privitori sa le dea bani. Suma data in dar jucatorului se cheama "şappaz". Cind moneda este de hartie, i se pune la fes sau la basmaua din cap; iar cand este metalica, în gura. Cu cat cineva este mai mester in arta lui coreografica, cu atit capäta mai multi bani ; insa banii nu raman jucatorilor, ci dupá terminarea dansului, sunt dati cantaretilor "daulgii".

I. DUMITRESCU
invatator in Pervelia (Mosneni, Constanta) - 1921

Imaginea 18 din 52 (09.10.2017) - original



0 Comentarii

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
9999
Anunţă-mă când apar comentarii noi