Despre Dobrogea, cu nostalgie, dragoste şi speranţă ...
  • Imaginea anterioară
  • Prezentare generală
  • Urmatoarea imagine
FEMEILE
(Poveste tátáreasca)

Era odatà un om care aveà o fata asa de buna si de frumoasä, cum rar mai poti gasi si de aceea era ravnita si petita de toti flacaii de prin prejur. Odata veni unul si o cerù. Cum flacaul era de neam bun, frumos si bogat, tatal i-o fagadui. Dupa aceia veni un altul si väzand ca tatal nu vreâ sa i-o dea,-fiindca o fagaduise celuilalt,- trimise vorba ca daca nu-l primeste de ginere, atunci el va veni cu tot neamul lui si-l va omori, ii va pustii toata averea si-i va lua fata. Omul n'avu incotro si fagadui fata si acestuia. La urma veni un fiu de pasa,-adus de faima fetii, - ca s'o ceara si omul n'avu ce face si I dete si acestuia raspuns bun.
Acum, ce era sä facä bietul orn? Se sbätea, dandu-si cu pumnii in cap si smulgandu-si pärul, caci avea nurnai o singura fata si o fägaduise la trei flacai.
Intr'o zi, mergand el amarat pe camp, se intalni in drumul lui cu un pustnic, care strangea burueni pentru mancare ; era tare bätran $i avea o barba alba revarsata peste piept. Pustnicul,-vazandu-l pe om amarat, se opri din cules, puse mana streasina la ochi si-l intreba de ce este necäjit. Omul ii povesti tot amarul lui, iar batranul cu barba alba ii zise :

Nu mai fii necäjit, caci te scap eu. Sa mergem amandoi la casa ta! Si pornira la drum. Pe cand mergeau, pustnicul intrebä :
- .,Ai acasa o catea si o pisica?"
- ,. Am, räspunse omul, - dar ce faci cu ele ?
- Vei vedea!" Si pornira inainte.
Cand ajunsera acasa, omul aduse pustnicului cateaua si. pisica. Batranul intinse toiagul, spuse incet cateva vorbe neintelese si deodata cateaua si pisica se prefacura in doua fete, care nu se deosebiau intru nimic de cea a omului.
Uite, - zise pustnicul,-ai acum trei fete, pe care nici tu nu le poti deosebi una de alta ; cla fiecrui petitor cate una si pace buna.'
Dupa aceia bätranul îi lua toiagul si pleca. Omul, rämas singur cu cele trei fete, nu mai cunoastea nici el care este fata lui cea buna. In urrnä, au venit cei trei flacai si au luat Fie care cáte o fata, facand nunti mari cu alai.
Vreme de un an dupa aceia, i s'a facut dor omului si s'a dus sa si mai vada fetele si ginerii. A mers el mult pe jos si intr'o seara a ajuns la unul din ei. A gazduit bine, a mancat bine, ca la fata si ginerele lui. A doua zi de dimineata, stand de vorba cu ginerele sau, 1-a intrebat cum o duce cu femeia ?
Acesta raspunse :
As duce o bine numai atat ca uneori urla la mine ca un caine".
Omul pricepù ca aceasta era fata facuta dintr'o catea. Pleca de aci si se duse la cel de al doilea ginere. Cand intreba cum o duce, i se raspunse :
-., As duce-o bine, numai atat ca uneori ma zgarie ca o pisica".
Si omul pricepu ca' aceasta era facuta dintr'o pisicä. Cänd ajunse la cel de al treilea ginere si 1 intreba cum o duce cu femeia, acela ii raspunse :
- Sunt foarte multumit si n'am nimic de zis".
Ornul incepù sä planga, caci acum isi recunoscù fica lui cea buna.
Si de atunci in lume sunt trei feluri de femei: cele nascute din femee, din catea si din pisica. Sa te fereasca Dumnezeu sa ai parte de vreuna din cele doua din urma.

Culeasa de la Zechieria Duvagt
tatar din satul Pervelia (Mosneni), comuna Tatlageac(23 August), judetul Constanta
I. DUMITRESCU
invätätor-Pervelia - 1920

Imaginea 30 din 52 (22.10.2017) - original



0 Comentarii

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
9999
Anunţă-mă când apar comentarii noi