Despre Dobrogea, cu nostalgie, dragoste şi speranţă ...
  • Imaginea anterioară
  • Prezentare generală
  • Urmatoarea imagine
Seimeni, Dobrogea

Situata la mai putin de 10 km de Cetatea Axiopolis (Cernavoda), fondata de catre regele de origine greaca a Traciei, Lisimach, localitatea Seimeni este mentionata pentru prima data în jurul anului 1600. O parte dintre soldatii domnitorului Constantin Serban s-au rasculat împotriva lui si au trecut Dunarea. Acesti soldati se numeau seimeni, si se pare ca au întemeiat localitatea cu acelasi nume. Seimenii au constituit un element important în armatele Moldovei şi a Ţării Româneşti pe parcursul veacurilor XVII-XVIII. La origine seimenii erau mercenari sud-dunăreni (sârbi, bulgari, bosniaci, greci şi turci) luaţi în leafă de domnii ţărilor române.

In urma cu cativa ani se descopera un fapt surprinzator: soldatii fugari au întemeiat noua localitate peste un sanctuar tracic sau geto-dacic. De fapt, o buna parte din sanctuar a fost distrus prin construirea caselor dar si prin eroziune. Acesta este alcatuit din 58 de discuri, posibil din lespezi de piatra, fiecare disc având diametrul de 20 m. Într-un singur disc ar încapea o întreaga gospodarie: casa, curte si anexe. Discurile sunt separate între ele de ziduri cu grosimea de 4,3 m, însa, exista si discuri grupate câte doua. Acestea sunt mai departe vizibile pe imagini luate din satelit.

Legenda despre intemeierea localitatii Seimeni spune ca, pe malul lacului Domneasca se ridica mai de mult un palat nespus de mare şi frumos. Grădini minunate, cu fel de pomi, înconjurau singurul palatul. Pe vremea aceea, lacul era tare adânc şi bogat în peşte. Stăpâna palatului fusese nevasta unui vestit voievod dobrogean, căzut de tânăr în lupte. Stăpânirea ei se întindea peste toate satele şi toate apele din jurul palatului, până la mari depărtări ce nu pot fi cuprinse cu ochii. Această doamnă,cum îi ziceau supuşii, pe cât era de frumoasă şi bună, pe atât era de vitează. Mânuia cu deopotrivă dibăcie buzduganul şi paloşul. Se ducea fără teamă la vânători de lupi şi mistreţi, ba chiar şi la lupte cu diferite noroade năvălitoare. Mulţi voievozi şi feciori de domni, auzind că e tânără şi văduvă, au cerut-o în căsătorie, dar ea a rămas gheaţă la rugăminţile lor, nu se îndura să se despartă de amintirea soţului ei. Moare într-o luptă cu nişte ostaşi străini, care se numeau Seimeni şi care veniseră de peste Dunăre. Aceştia au luat toate averile doamnei şi au întemeiat satul Seimeni. Iar de la doamnă a rămas numele lacului Domneasca.
aurel

Imaginea 42 din 67 (09.11.2017) - original



0 Comentarii

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
9999
Anunţă-mă când apar comentarii noi