About Dobrogea, with nostalgia, love and hope ...
  • Previous image
  • Preview
  • Next image
Un articol mai apropiat (in timp)  de tratatul de la San Stefano si cel de la Berlin, in care este in treacat mentionat I.C. Bratianu, cel care a reusit prin incapatanarea sa, sa piarda pentru Romania Dobrogea de Sud.


Politica României în Peninsula Balcanică

— Conferinţa d-lui G. Diamandi. —

Zilele trecute dl G. Diamandi a ţinut o conferenţă la Ateneul Romaniei, vorbind despre interesele şi politica
Romaniei in peninsula balcanică, lată un extras al acestei interesante conferinţe:
După ce a aruncat cate-va săgeţi celor ce nu indrăznesc să emită nici-o părere, de frica Europei, d. Diamandi arată cat de dificilă e situaţia Romaniei care e incunjurata de panslavism, panbulgarism, panmaghiarism, fără a avea şi dansa panromanism. Facem o politică de inţelepciune, pe cand ar trebui  să facem una de interese naţionale, in actualele imprejurări Romania are interes
la crearea unei Albanii puternice pentru a cumpăni puterea bulgară şi a permite desvoltarea romanilor macedoneni.
Scriitorul francez Pinon spune că  romanii au devenit prietini naturali ai albanezilor, cu cari sunt gata a face o naţie albano-romană.Ştiam noi că 3 milioane de albanezi fraternizează cu conaţionalii noştri?

Ignoranţa noastră a fost o greşală imensă. Macedonenii nu au fost destul de cultivaţi de statul nostru şi din aceasia pricină s’au instrăinat de noi. Guvernul nostru nu se alarmează de măcelărirea fraţilor noştri, şi nu protestează.
Grecii lucrează insă altfel şi de aceea şi progresează in  Macedonia ajutandu-sa mai cu seamă de cler. Asupra situaţiei romanismului ds acolo nu m’am putut documenta, spune d-l G. Dlamandy, din cărţi romaneşti ci a trebuit să alerg la monografii greceşti. Nu e eu putinţă să facem politică de mare putere ci politica noastră trebuie să fie etnică şi numai etnică. Mişcarea bulgarilor in Macedonia e mai puţin cunoscută, ea tinde să indeplinească testamentul contelui rus Ignatiew, care vedea resolvirea chestiei
balcanice, in realizarea Bulgariei dela San-Stefano, cu acele graniţe pe cari le cere azi, după război.

Relaţiile de echilibru cu Bulgaria s’au stricat, deoarece populaţia ei va creşte la 7 milioane. Avand eşire la Marea Egee, ne va fi superioară economicaşte. Nu vrem compensaţii, cam se vorbeşte, poporul roman nu e lacom şi nu  urăşte pe nimeni pentru buna lui stare ; — dar avem interesul de a putea apăra Dobrogea prin o graniţă tare. A fost acuzat I. Bratianu că prin protestarea lui pentru luarea Basarabiei, ne-a perdut cadrilaterul bulgar. Putea oare să tacă atunci cand era in joc demnitatea naţiune! noastre? Un raţionament politic  rece cerea această protestare, spre a stabilii o barieră definitivă, impotriva panslavismului.

Romania trabue să fie un stat maritim, nu poate rămanea in limitele ei strămoşeşti. Ea are nevoe de un port militar şi el poate fi numai la Tekir Ghiol, dar acesta nu poate fi sigur, decat indepărtand graniţa spre  sud. lată de ce cerem rectificarea.
Dar politica tare nu o poate face decat o populaţie de proprietari şi de  cetăţeni conştienţi şi cu drepturi la conducerea ţării. Pentru garantarea aeestei politici, se cere o armată puternică.

In timpul din urmă s’a calomniat armata in mod nepermis. Cred oare calomniatorii, că chiar o revoluţie ee poate face cu o armată laşe, fără spiritul datoriei? Şi aceasta se face, cand Bulgarii publică hărţi, in care Dobrogea e socotită ca făcand  parte din Bulgaria ? Dar ori cate conferinţe s’ar ţine, nu se va face nimic dacă in sentimentul opiniei publice nu  se va produce o zguduire, care să ne scoată din indiferenţă.  Conferinţa presărată cu anecdote  interesante, a fost subliniată cu aplauze puternice de public.

29 Decemvrie 1912
aurel

Image 58 out of 68 (28.11.2017) - original



0 Comments

Required all fields marked with *
9999
Notification when new comments