Über Dobrudscha mit Nostalgie, Liebe und Hoffnung ...
  • Voriges Bild
  • Übersicht
  • Nächstes Bild
UNIREA POPORULUI, 4 Noemvrie 1928
Marile serbări dela Constanta
cu prilejul împlinirii alor 50 de ani dela realipirea Dobrogei

Constanţa, capitala Dobrogei, a avut fericirea sâ vadă, Dumineca trecută, serbări ne mai pomenite, de o frumuseţă rară şi de o însufleţire mare. Durere că la aceste serbări n'a fost de faţă o mare parte a ţării, reprezentanţii celui mai mare şi mai popular partid, al naţional-ţărâniştilor. Conducătorii acestui partid au declarat adecă pe faţă, că ei nu pot sărbători atunci, când cea mai mare parte a ţârii geme sub cnutul celui mai tiran partid pe care 1-a văzut vreodată ţara aceasta.

încolo serbările au fost frumoase, ba chiar înălţătoare, desfâşurându-se după program. Dimineaţa la 8 şi jumătate au sosit parlamentarii liberali, şi miniştri, în frunte cu dl Vintilă Brătianu, preşedintele lor, iar la 9 M. S. Regina văduvă Maria, A. S. R. Principesa mamă Elena, A. S. R. Principesa Ileana, şi toţi trei înalţii Regenţi. I-a primit primarul oraşului cu o vorbire, la care a răspuns I. P. S. patriarh-regent Dr. Miron Cristea. Apoi primarul a oferit M. Sale Reginei pâne  şi sare, iar patru doamne, reprezentând cele patru judeţe ale Dobrogei, au oferit flori.

Dela gară înalţii oaspeţi au plecat la catedrală, unde, pe cele două margini ale trepţilor, îi aşteptau steagurile fiecărui regiment dela războiul indepedenţei (1877), purtate de câte trei veterani (soldaţi de
pe vremurile acelea), cari luptaseră în regimentul respectiv. Sus, la Intrare, doi preoţi înalţi purtau steagurile regimentelor în cari luptaseră la 1877, şi anume preoţii Mohor Vasile şi Gh. Necsunescu. Ei le ţineau tot aşa de voiniceşte, ca înainte cu un jumătate de veac. Jur împrejurul acestor veterani erau aşezate trupele active.

La intrare i-a întâmpinat P. S. Sa Gherontie, episcopul Tomisului, căci aşa se numea pe vremea Romanilor oraşul Constanţa. In vorbirea sa a arătat marea bucurie a dobrogenilor, cari de 50 de ani
aşa de mult au progresat. I - a răspuns I P S. Sa patriarhul-regent. Apoi s'a început  slujba dumnezeească, slujita de cei trei mitropoliţi ortodocşi ai Ardealului, Bucovinei şi Basarabiei şi de episcopii Dunarii de jos şi al Tomisului. ar"

Şedinţa sărbătorească
Dela slujbă înalţii oaspeţi au trecut Ia casinou, unde a vorbit Inaltul Regent G. Buzdugan, prim-ministrui Vintilă Brătianu, preşedintele senatului C. Nicolaescu preşedintele camerei deputaţilor N. N.
Săveanu, generalul C. Coandă şi presedintele de organizare al serbărilor fostul ministru V. Sassu.

Frumoasă şi împreunată cu multe învăţături a fost şi expoziţia, la care s'a putut vedea desvoltarea pădurilor din Dobrogea şi tot ce se face din lemnele acelor păduri. Interesantă a fost şi expoziţia
de lână şi de bumbac, de alune americane, a smochinelor, migdalelor, grâului roşu şi alb, a cămilelor cu două cocoaşe şi tot feliul de vite şi animale casnice din Dobrogea. S'a putut vedea acolo şi o gospodărie model, apoi cusături şi încrestâturi bulgăreşti, macedonene, mocăneşti, dobrogene,
lipoveneşti şi turceşti. Intr'altâ | parte era câte o biserică ortodoxă, catolică, musulmană, jidovească şi lipovenească din Dobrogea, dincolo tot felul de peşti ce se vânează în aceea parte a ţării.

Cea mai frumoasă a fost însă, fără îndoială,defilarea.
înainte mergeau ofiţerii veterani, in uniformele dela 1877, apoi steagurile din râsboiul independenţei, purtate tot de veterani, dintre cari unii mergeau voiniceşte, ţinând capul sus, păşind după cum cânta muzica,amintindu-şi poate cum defilau pe vremuri în faţa regelui Carol I. Alţii păşeau domoli,
sau îşi tărau cu greutate paşii obosiţi de suferinţe şi de ani. Uralele nesfârşite ale mulţimei le întovărăşau păsurile.

Au urmat apoi clipite de tăcere dureroasă, pentrucâ iată că se ivesc doi orbi,conduşi de o fată pe a cărei obraji se prelinseră două mărgăritoare de lacrămi. Erau dintre aceia cari şi-au pierdut ochii în marile şi nenorocitele lupte dela 1916.  După ei apoi păşiră şchiopii şi ciungii şi răniţii marelui răsboiu. Minunate au fost carăle cari arătau istoria Dobrogei. Cele şapte cară dintâi arătau istoria veche a Dobrogei, după cari urmează 13 cară, arătând istoria apropiată a acestei părţi de ţară, iar 30 de cară înfăţişau Dobrogea de astăzi cu cele 4 judeţe ale ei, al 51-lea, şi cel din urmă, a fost carul infrăţirei neamului.

Au urmat delegaţiunile poporului dobrogean şi pe urmă defilarea militară, întâi a trupelor de uscat şi apoi a trupelor de mare, păşind voiniceşte pe rând: ofiţerii garnizoanei, şcoala navală, institutul maritim, infanteria, marina, grănicerii, aviaţia, arteleria, cavaleria şi cercetaşii.

Masa comună nu s'a ţinut, pentrucâ tocmai atunci ingropau pe cei 34 de morţi dela marea nenorocire dela Recea, de lângă Slatina. După amiazi s'au mai făcut  alergări de cai, la care M. S. Regina şi A.S. R. Principesa Elena n'au luat parte, fiindcă plecaseră, pe la ora 2 şi jumătate, cu automobilul la Balcic.

In imagine defilarea veteranilor de la 1877-1878, 1916-1918 la serbarile Dobrogei din 28 octombrie 1928.
aurel

Bild 56 von 127 (23.02.2018) - original



0 Kommentare

Bitte alle mit * markierten Felder ausfüllen
9999
Benachrichtigung bei neuen Kommentaren