Despre Dobrogea cu nostalgie, dragoste şi speranţă ...
  • Imaginea anterioară
  • Prezentare generală
  • Urmatoarea imagine
NOUI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE

Sapaturile care se fac la intimplare pe coasta Marei Negre, in special in Constanta, Tuzla, Mangalia, Balcic, fac sà iasa la lumina zilei operile de arta ale civilizatiei greco-romane. Sub loviturile greoaie ale sapei, lucratorii nepasatori irosesc bucatile de marmora, farama statuetele si nimicesc vasele. Daca isi dau osteneala sa le ridice, se uita la ele, nu inteleg nimic, le lasa pe camp, sau daca sunt gospodari, le utilizeaza la constructii ca piatrá bruta.

Pe cat de artisti erau oamenii de alte vrernuri, pe atat de lipsiti de nevoi artistice, sunt contimporanii nostri. Cei vechi adorau frurnosul de care nu se puteau lipsi nici cu cele mai modeste manifestari ale vietei ; in timpul nostru de stiinta si de progres, nevoia de frumos este isgonita din sufletul nostru.
Este o pseudocivilizatie, aceastd lipsa de intelegere a artei. Ce-ar fi,daca in abecedare si carti de scoala s'ar consacra cateva pagini pentru a se explica cate  frumuseti sunt intr'un capitel, intr'un vas, sau intr'o statue antica. Comisiunei monumentelor istorice ii incumba sarcina sa explice tuturor importanta pentru istoria noastra a urmelor preistorice si antice care sunt distruse de toata lumea cu o inconstienta vinovata. Si tineretul nostru trebuie sá gaseasca din cand in cand in ziarele si revistele noastre asemenea lamuriri si reproduceri dupa comorile de arta ale inaintasilor nostri, cari, cu mii de ani in urma, cultivau si adorau frumosul.

Cam aceste idei s'au desprins dintr'o vizitä facuta la Movila Techir-Ghiol d-lui Dr. H. Slobozianu, care, cu o mare dragoste pentru arta veche, a putut aduna si pune la dispozitia istoricilor nostri o suma de vase, de statui si de inscriptii antice.

Vila acestui cunoscut balneolog si pasionat colectionar de podoabe ale artei antice,este un mic muzeu in care sunt adunate cu grija si cu un deosebit gust, tot ceeace s'a putut colectiona mai de seama din comorile arheologice dobrogene.
Pe terase, in hall-uri, in camere, pretutindeni o suta de marmore, pietre, statui, statuete, fragmente de sculpturi, bazoreliefuri de argila colorata, marturisesc comorile unor vechi asezari greco-romane pe cari Comisiunea monumentelor istorice si iubitorii frumosului antic ar trebui sa le identifice asa cum se cuvine.

Am putut admira in aceastä vila piese de o rara frumusete, parte cercetate de arheologii si istoricii nostri, parte recent descoperite in preajma Mangaliei si a Tuzlei.
Astfel am putat vedea o frumoasa statue de marmora de curand descoperitä la Tuzla. Ea reprezintd pe Cibela, zeila pämantului, stind pe tron cu coroana murala pe cap si cu un leu pe brate (de obicei, Cibela are la picioare doui lei, ceeace pentru cercetatori prezinta un interes deosebit).

Apoi o admirabila Afrodita in bronz probabil un maner de caseta si un fragment de tanagra reprozentând un cap de Afroditda. Deasemeni o splendidd tanagra colorata, reprezentand  "un actor cu masca de comedie pe fata" piesea de o reala valoare prin eleganta si naturaletea liniei.

Printre aceste minunate obiecte de arta de curand gäsite si identificate de d. Dr. Slobozeanu, se gasesc o suma de fragmente de marmorä. Remarc doua capitele impresionante prin conceptia arhitectonica si prin frumusetea ornamentatiei, precum si o piatra pe care se gaseste o admirabila sculptura : un cal si un calaret.

Realitatea, JOI 22 AUGUST 1929

***

Probabil obiectele  gasite de dr. Slobozianu la Tuzla provin din mult cautata cetate Stratonis. Parerile istoricilor sunt impartite in ceea ce priveste locatia acestui castru roman, de o deosebita importanta in lumea antica, dar niciodata  localizat exact. Dupa "Tabula Peutingeriana", copie a unei vechi harti a lumii antice din jurul Pontului Euxin, aceasta s-ar afla la 22 de mile de Callatis și 12 mile de Tomis, deci ar corespunde coordinatelor Tuzlei de astazi.

Dr. Horia Slobozianu a fost un bun balneolog, medic pediatru si urolog, dar numai un hobby arheolog, prin urmare sunt sanse mici sa aflam mai mult despre obiectele respective. Poate ca in scriierile uitate ale lui Vasile Parvan sa se poata gasi cate ceva despre descoperirile de la Tuzla. Dr. Slobozianu era prieten cu Vasile Parvan cu care a si participat la cateva sapaturi arheologice.
aurel

Imaginea 88 din 93 (14.04.2018) - original



0 Comentarii

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
9999
Anunţă-mă când apar comentarii noi