Despre Dobrogea cu nostalgie, dragoste şi speranţă ...
  • Imaginea anterioară
  • Prezentare generală
  • Urmatoarea imagine
Intâmplarea din Topalu

Intr'una din zilele din urmä ale stápânirii turcesti din Hârsova, *Țârcä observá cu groazä cä soldatii turci aduc 18 säteni legati cot la cot si inäditi unul de altul. In capul acestui lant de nenorociti era Vasile Spârcä, fost pe vremuri primar in Topalu.
Väzändu-i Țârcä, si-a simtit dintrodata tot sangele nävälindu-i in fatä. A trebuit sä traverseze mai multe sträzi, ca sa se mai - potoleaseä putin. Dupa aceasta s'a dus la palatul administrativ, unde reprezentantii diferitelor autoritáti militare si civile discutau tocmai vinovätia acestor oameni.
Iatä el ce erau acuzati.
Cäpitanul granicerilor turci, care avea un ordin in apropierea Topalului, escortase pe numitii 18 säteni cu raportul ca in noaptea trecutä el a fost atacat de soldatii rusi de peste Dunare. Dupä grele lupte ar fi izbutit sä-i infrängä si sä-i respingä dincolo de fluviu. Cu aceastä ocaziune insä, a prins pe acesti 18 säteni, cari ar fi inlesnit trecerea Rusilor de pe malul stâng pe malul drept al Dunarii.

Desi nu-i venea sa creadä, totusi Țârcä  nu voia sa excludä din capul locului ca imposibilä o prostie ca aceasta. De aceea a propus sä se facä o anchetä minutioasä la fata locului, sä se vadá dacä s'au fäcut fapte grave sau nu ; iar dacä s'au facut, atunci sä se pedepseascä dupä prevederile legii.

Ancheta avea sä o faca un cäpitan, delegat de artilerie, un secretar adrninistrativ, un secretar judeatoresc si Țârcä , reprezentantul  orasului. Ajungänd la Topalu, ce sä vadà ?
Peste o sutä de care tätäresti si peste o sutä de **Cerchezi  calari inconjuraserä satul si asteptau verdictul de osândire al autoritätilor, gata sa dea iama in sat, adecä sa pradeze, sä jefuiasca si sa omoare tot ce le va sta în cale.

Țârcä a avut de grije sä roage pe generalul din Hârsova s'a opreascá acolo pe cäpitanul gránicerilor turci, sä poatä ei face ancheta cät se poate mai neinpiedicati. Propunerea s'a aprobat. Au inspectat, deci, cordonul, usa, ferestrele si au väzu cä sunt pätrunse de cartuse. S'a luat pe urma Rusilor, dela cordon pänä la Dunare si, cum pämäntul era moale, se cunosteau bine tocurile lungi dela cismele acestora.

Țârcä fäcu atenti pe tovaräsii säi de anchetä cä pämântul e asa de moale, incât s'ar cunoaste pänä si urma de pisica dar incä urmele de opinca ori de picioare desculte, ale celor 18 nenorociti din Topalu, bänuiti cä ar fi dat mânä de ajutor Rusilor in aceste lupte.
Dovada ca oamenii legati in lanturi erau nevinovati se facuse. Mai rämänea acum ca ea sä fie întrita si prin alte märturii. N'au intärziat nici acestea. Din depozitia sergentului major al Bechetului despre felul cum au decurs luptele in noaptea trecutä s'a descoperit  minciuna cäpitanului de gräniceri. Acesta spunea in raportul säu ca a ridicat pe acesti säteni incä dela miezul noptii din Calachioi. Sergentul major insä märturisea cä dl capitan venise la cordon numai de catre ziuä.

Gandul acestui capitan de a compromite comuna Topalu si de a o putea jefui de cei peste 1000 de cai, 2000 de vite cornute si 6000 de oi, in afarä de atätea lucruri pretioase câte avea in  atâtea  gospodarii bine intemeiate, era lärnurit. La intoarcere, pentru a masca rezultatul nefavorabil al anchetei, membrii comisiunii amintite mai inainte invitarä pe capeteniile Cerchezilor si Tätarilor sä-i insotiascä pänä la Harsova, unde li se va da sentinta. Nebänuind nimic, acesti naivi i-au insotit pinä la numita localitate.

Care nu le-a fost insä mirarea, când au väzut cä dupä aceastä anchetä pornesc numaidecat 60 de soldati din cavalerie sa apere comuna Topalu si sä someze pe Cerchezi sa plece din aceastä plasä, fiinda dacä se va mai afla unul, are sä fie impuscat numai decât.
Cäpitanul granicerilor turci, drept pedeapsä pentru aceastä faptä uratà, a fost reformat. Cei 18 sateni achitati.Vorba Românului Unde dai si unde crapä.

***

*Țârcä  - Nicolae Țârcä (1828 - 1916) , viceconsul austriac la Harsova, Dobrogea (original din Sacele, Brasov), apoi cetatean otoman, primar si intemeietor al orasului romanesc modern Harsova

**Cerchezi - După 1864, ca o consecință a Războiului Ruso-Caucazian, aproximativ 500.000 de caucazieni (din care predominau cerchezii, abhazii și cecenii) au fost nevoiți să-și părăsească patria pentru a scăpa de subjugarea la care urmau să fie supuși de administrația rusă. Refugiații s-au stabilit în Imperiul Otoman. 150.000-200.000 de cerchezi au fost colonizați în Balcani, dintre care 10.000 în Dobrogea care făcea parte la vremea accea din acest imperiu. Au fost împropietăriți cu terenurile care le-au aparținut bulgarilor și găgăuzilor care au emigrat în sudul Basarabiei. Cele mai mari concentrări cercheze au fost în satele Slava Cercheză (500 de familii), Horia, Turda, Băltăgești, Subași (la sud de Rasova), Ortachioi, Bașchioi, Isaccea și Mihai Bravu.[1][2] Șederea cerchezilor în Dobrogea nu a fost însă de durată lungă deoarece după încorporarea Dobrogei în România (1878) populația cercheză împreună cu o parte a populației de tătari au părăsit Dobrogea pentru a se așeza în alte zone ale Imperiului Otoman. Exodul cerchezilor din Dobrogea face parte din evacuarea generală a acestei populații din Peninsula Balcanică ca o consecință a jafurilor și abuzurilor comise de aceștia în războiul din 1877.[1] Aproximativ 40.000 de cerchezi și tătari au părăsit Dobrogea. Oieritul era principala ocupație a acestor populații, iar exodul lor a dus în această zonă la scăderea efectivului de ovine de la 2 milioane la 500.000(wikipedia)

In sangeacul Tulcei, la 1870, încă mai existau aproximativ 5000 de sclavi, după cum afirmă guvernatorul (mutesariful) acestuia, Ismail Bey, în memoriile sale, publicate postum, în 1920. Aceasta în condițiile în care toate țările europene aboliseră sclavia de ani buni, în Țările Române, eliberarea robilor făcându-se în perioada 1843-1854.
Aceștia puteau fi găsiți doar în satele locuite de cerchezi

In imagine femei cercheze si barbat cerchez in jur de 1880 in atitudine belicoasa, cu mana pe arme, ca in orice imagine cu cerchezi din acele timpuri.
aurel

Imaginea 58 din 58 (24.02.2018) - original