Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Septembrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Începuturile prezenței românești în Dobrogea, dacă ne raportăm la relatările din ziarele vremurilor trecute, nu au fost deloc ușoare. Așa-numita înțelegere și toleranță interetnică se dovedește mai degrabă un mit modern sau, cel mult, o acceptare forțată atunci când realitățile nu mai pot fi schimbate odată cu consolidarea majorității românești în zonă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Septembrie 2025
Timp de citire: 22 minute

Iată una dintre cele mai vechi și pitorești descrieri ale satului tătăresc care a fost odinioară Techirghiolul. O imagine limpede, autentică și de necontestat, surprinsă ca parte a drumului de la Constanța de-a lungul coastei, în lumea de atunci.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Septembrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Am adus cu mine, de acasă, de la Techirghiol, doi pui firavi de smochin. Eram copil când tata l-a sădit în curte. Îmi amintesc și acum cu câtă grijă îl învelea iarna în rogojini și paie, ca să-l ferească de gerurile aspre ale Dobrogei de altădată. Ani la rând a fost ocrotit astfel, până când a devenit destul de puternic încât să înfrunte singur frigul și viscolul.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Septembrie 2025
Timp de citire: 9 minute

Caut de mai bine de un an adevărata istorie a poporului meu – cei o mie de ani lipsă din cărțile de istorie oficiale. Ce se află în spatele încăpățânării cu care acest neam a susținut, de-a lungul secolelor, că este „român” și nu dac sau trac? De ce limba de bază este latina, comună și aromânilor, dar cu numeroase elemente împrumutate din Balcani? De ce lipsa unei limbi scrise până târziu în istorie? De ce acea limbă „slavă” și alfabetul aproape imposibil? De ce boieri și voievozi de origine străină, care își numeau poporul cu un exonim – „rumâni”? De ce atâtea toponime slave în România?

Simțeam că această istorie trebuie să existe undeva scrisă. Adunând cu grijă fragmente disparate, ajungeam mereu la aceeași concluzie: adevărata origine a poporului român este legată de Imperiul Roman. Surprinzător este că, în același timp, se poate vorbi și de o paradoxală continuitate a românilor în fosta Dacie Traiană.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Septembrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Dimitrie Onciul (1856–1923), unul dintre cei mai mari istorici români preocupați de tema „Originea și etnogeneza poporului român”, în studiul intitulat "Dare de seamă, critică, despre «Teoria lui Rösler», studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", aduce o mărturie surprinzătoare, paradoxală în sprijinul „teoriei continuității”. Este vorba despre un pasaj din Cartea a II-a a Miracolelor Sfântului Dumitru, a doua parte a colecției Miracula Sancti Demetrii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Septembrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Unde sunt vasele romane uriașe de tip dolium?

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

Moștenirea romană a Constanței

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Septembrie 2025
Timp de citire: 6 minute

Reiau articolul de mai jos, care, în contextul actual, este mai actual ca oricând.
Privesc valul de emigranți care inundă Europa cu sentimente amestecate. Pe de o parte, ordinea și cultura germană, care par să fie diluate în unele locuri, ne-au făcut să ne dăm copiii la o școală privată. Pe de altă parte, și eu, împins de incompatibilitatea ideilor și de dorul meu de libertate în societatea lui Ceaușescu, am găsit o lume pe măsură aici, în Germania.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

În ultimul timp au apărut teorii noi, vehiculate de unii lingviști „renumiți”, conform cărora limba latină ar proveni dintr-o limbă mult mai veche, vorbită de „barbarii” din care ne tragem. Însă astfel de ipoteze sunt lipsite de temei documentar și nu fac decât să alimenteze confuzii, fără a aduce dovezi solide. Sunt, de fapt, simple speculații moderne.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Iubeam această plajă largă și pustie — largă, precum multe altele de astăzi — care, vreme de multe veri ale adolescenței, mi-a oferit exclusivitatea naturii sălbatice, a ultimelor dune marine, în care plaja, baia de soare și de mare deveneau o trăire personală, intimă, o mică experiență de Robinson pentru o zi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Probabil pentru noi, ultimul pepene galben din aceast sezon – unul dintre simbolurile verilor la Techirghiol, din cartierul tătăresc, odinioară nucleul așezării balneare de astăzi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Septembrie 2025
Timp de citire: 6 minute

România își pierde locuitorii, iar acest fenomen se vede cel mai pregnant în satele mici ale Dobrogei. Noile relații de pseudo-iobăgie îi împing pe mulți în străinătate, în timp ce stăpânii politici storc vlaga acestei țări până la epuizare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 3 minute

De Ziua Limbii Române, e firesc să ne plecăm cu respect asupra bogăției lexicale și a subtilităților care dau farmecul limbii noastre. Însă, dincolo de celebrare, merită să privim cu luciditate și spirit critic anumite mituri lingvistice care s-au înrădăcinat în conștiința colectivă. Unul dintre cele mai răspândite este acela că termenul „dor”, cu toată încărcătura sa emoțională, ar fi unic în lume și imposibil de tradus.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 6 minute

„Limba Noastră cea Română” este o sărbătoare națională în Republica Moldova, celebrată pe 31 august începând din 1990. Aceasta marchează evenimentul din 31 august 1989, când limba română a fost adoptată oficial în Republica Moldova.

Pe 27 august 1989, în Piața Victoriei din Chișinău a avut loc una dintre cele mai mari demonstrații din istoria Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cu aproximativ 750.000 de participanți. Scopul principal al mișcării era obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, dar țara a mai așteptat încă doi ani pentru a-și câștiga libertatea. Cu toate acestea, acest moment a reprezentat un succes parțial, deoarece câteva zile mai târziu, pe 31 august, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat limba română ca limbă oficială și a hotărât revenirea la alfabetul latin.

Ziua Limbii Române se sărbătorește și în România la data de 31 august, din 2011.

Cu prilejul acestei sărbători, vă propun o incursiune în adevărata istorie a limbii române — o istorie profund legată de realitatea formării poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2025
Timp de citire: 3 minute

Vara se apropie de sfârșit și, odată cu ea, se încheie și vacanța noastră. Ultimele zile petrecute la Techirghiol, în inima Dobrogei, poartă cu ele o nostalgie aparte. Am încercat să surprind în mici postări și articole frumusețea acestui colț de țară, dar mereu rămâne senzația că adevărata bogăție a locurilor scapă oricărei descrieri. Poate că mi-am descoperit prea târziu vocația de „călător prin Dobrogea”, de 25 de ani, însă dorința de a afla și povesti mai departe istoria, legendele și farmecul acestui pământ crește cu fiecare zi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2025
Timp de citire: 3 minute

Mormântul pictat hypogeu și alte obiective arheologice

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 August 2025
Timp de citire: 7 minute

În amintirea primelor noastre excursii dedicate descoperirii și popularizării frumuseților ascunse ale Dobrogei, pe vremea când internetul abia își făcea loc (în 2001), am pornit într-o dimineață splendidă de vară într-o nouă incursiune. Ținta erau trei biserici bulgărești din sudul regiunii: cele din Satu Nou, Strunga/Câşla și Izvoarele/Pârjoaia.

Aceste lăcașuri de cult sunt, din punct de vedere tipologic, cronologic și cultural, înrudite cu biserica semiîngropată bulgărească de la Istria. Ele reprezintă o soluție locală – atât constructivă, cât și simbolică – adoptată de comunitățile creștine din Dobrogea secolului al XIX-lea pentru a-și putea practica religia în condițiile restrictive ale Imperiului Otoman.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 August 2025
Timp de citire: 3 minute

O călătorie pe Dunăre a familiei regale descrisa de Regina României Elisabeta ( fragment)

Textul Reginei Elisabeta (Carmen Sylva), din jurnalul de călătorie Pe Dunăre (1904), oferă o oglindă a realităților socio-economice ale României de început de secol XX, surprinzând tensiunile dintre tradiția agrară și nevoia de modernizare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Astă noapte, la Techirghiol, mi-am amintit de nopțile de odinioară de aici pline de insomnii creative, sau măcar pline de acumulări, trăiri în „misterul nopții”, trezit de un bezmetic cu generatorul său de larmă pe două roți.

Am simțit nevoia să verific o postare anterioară legată de limba folosită de Mircea cel Bătrân în corespondență și în familie. Și iată ce am descoperit:

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 August 2025
Timp de citire: 5 minute

Am crescut în acest cartier al Techirghiolului, care și astăzi păstrează un parfum al trecutului, unde încă răsună chemarea muezinului la rugăciune, din turnul înalt de piatră al geamiei. Glasul său, ascuțit și melodic în feluri diferite după fiecare cantor, străbate liniștea amiezii și îl percep și acum ca pe o chemare venită din trecut, din vremurile când vechii tătari umpleau curtea geamiei în fiecare zi de vineri. Astăzi, toți aceștia îmi lipsesc, iar curtea geamiei a rămas goală.