Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

[...]
In toate harțile lor, pe care le intrebuinţează în şcoli, Dobrogea e aratată ca facind parte din pamintul Bulgariei. Şi toți Bulgarii sunt crescuţi în ideia ca Dobrogea trebue să fie a lor.Ni-au aratat-o îndestul chiar cei patru bulgari dobrogeni, supuşi romîni cari au sfâşiat steagul nostru, pe piață publica... Doi din ei au fost liberați:iar ceilalți doi vor fi facuți și ei scapati... Ca in tara lui Cremene, de !...

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Octombrie 2025
Timp de citire: 8 minute

Dacă este să-l ascultăm pe dl. Nicolae Iorga (vezi mai jos), istoric, publicist, dar și cunoscut xenofob și naționalist român, Dobrogea era, "dupa treizeci de ani de stapinire", împânzită de tot felul de străini, inclusiv de bulgari care, citez, „mai în fiecare zi ne poftesc să ieşim din Dobrogea lor”.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Octombrie 2025
Timp de citire: 7 minute

Cine au fost protoromânii?

Protoromânii, numiți și romanici orientali, reprezintă populația romanică (latinofonă) formată în provinciile balcanice ale Imperiului Roman — în special Dacia, Moesia, Tracia și Illyricum — între secolele II și VII d.Hr. Aceștia sunt strămoșii direcți ai poporului român și ai celorlalte populații neolatine din Balcani: aromânii, meglenoromânii și istroromânii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Articolul lui Adrian Poruciuc, publicat în Arheologia Moldovei (vol. XLII, 2019), intitulat „O necesară reconsiderare a originii cuvântului românesc boier și a boieriei ca instituție specifică românilor, albanezilor și slavilor medievali (I)”, propune o nouă interpretare a originii termenului boier și a instituției boieriei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Despre slavii așezați pe teritoriul României de astăzi și incursiunile lor la sud de Dunăre, întreprinse pentru a jefui și a lua robi, există numeroase mărturii ale cronicilor bizantine ale vremii. Potrivit acestor izvoare, populația romanizată din provinciile sud-dunărene a fost adesea luată în robie și strămutată la nord de fluviu.

Acești captivi — purtători ai limbii și culturii romanice — au contribuit în mod semnificativ la procesul de formare a populației de la nord de Dunăre desnazionalizând migratorii, stând astfel la baza etnogenezei poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Octombrie 2025
Timp de citire: 11 minute

V-ați întrebat vreodată ce a însemnat viața alături de slavi, stăpânii de odinioară care, trimițând prizonierii romani la nord de Dunăre — la muncă și pentru popularea teritoriului — au declanșat procesul de etnogeneză al poporului român?

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Îmi amintesc de mirosul de gutui și de toamna care plutea odinioară în casa părintească. În camerele nefolosite, la ferestrele mari, mama așeza pe pervazuri gutuile culese din grădină. Era un gest simplu, dar plin de sens, parte din gospodăria de subsistență pe care părinții mei, ca mulți alții de la "sat", o îngrijeau cu răbdare și dăruire în fiecare an.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Iată că un publicist și filozof român, Sorin Cucerai, reia și el teoria mea, pornind de la endonimul „român”, care, de la o identitate politică inițială, ajunge, prin formarea poporului român, să desemneze o identitate națională.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Retragerea aureliană din Dacia a fost determinată de un complex de factori care au slăbit atât provincia nord-dunăreană, cât și Imperiul Roman în ansamblu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Despre carpi, istoricii moderni – mai ales cei români – susțin adesea că ar fi fost daci. În ultima vreme, există tendința ca toți barbarii din jurul Carpaților să fie considerați daci: geți, roxolani, sciți, ba chiar și traci.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

De la retragerea aureliană la apariția vlahilor în izvoare

Retragerea aureliană (271–275 d.Hr.)

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

Vă mai amintiți de grădina despre care v-am povestit acum un an? Grădina lui Fari Aslan, locul unde muncește și meditează unul dintre cei mai împăcați cu sine și, poate, dintre cei mai fericiți locuitori ai Techirghiolului.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Septembrie 2025
Timp de citire: 4 minute

După cum am scris în urmă cu câteva zile, eram convins că am găsit numele original al Techirghiolului, bazându-mă pe mai multe indicii și două relatări documentare, dintre care una s-a dovedit însă o pistă falsă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Septembrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Începuturile prezenței românești în Dobrogea, dacă ne raportăm la relatările din ziarele vremurilor trecute, nu au fost deloc ușoare. Așa-numita înțelegere și toleranță interetnică se dovedește mai degrabă un mit modern sau, cel mult, o acceptare forțată atunci când realitățile nu mai pot fi schimbate odată cu consolidarea majorității românești în zonă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Septembrie 2025
Timp de citire: 22 minute

Iată una dintre cele mai vechi și pitorești descrieri ale satului tătăresc care a fost odinioară Techirghiolul. O imagine limpede, autentică și de necontestat, surprinsă ca parte a drumului de la Constanța de-a lungul coastei, în lumea de atunci.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Septembrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Am adus cu mine, de acasă, de la Techirghiol, doi pui firavi de smochin. Eram copil când tata l-a sădit în curte. Îmi amintesc și acum cu câtă grijă îl învelea iarna în rogojini și paie, ca să-l ferească de gerurile aspre ale Dobrogei de altădată. Ani la rând a fost ocrotit astfel, până când a devenit destul de puternic încât să înfrunte singur frigul și viscolul.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Septembrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Dimitrie Onciul (1856–1923), unul dintre cei mai mari istorici români preocupați de tema „Originea și etnogeneza poporului român”, în studiul intitulat "Dare de seamă, critică, despre «Teoria lui Rösler», studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", aduce o mărturie surprinzătoare, paradoxală în sprijinul „teoriei continuității”. Este vorba despre un pasaj din Cartea a II-a a Miracolelor Sfântului Dumitru, a doua parte a colecției Miracula Sancti Demetrii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Septembrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Unde sunt vasele romane uriașe de tip dolium?

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

Moștenirea romană a Constanței

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Septembrie 2025
Timp de citire: 6 minute

Reiau articolul de mai jos, care, în contextul actual, este mai actual ca oricând.
Privesc valul de emigranți care inundă Europa cu sentimente amestecate. Pe de o parte, ordinea și cultura germană, care par să fie diluate în unele locuri, ne-au făcut să ne dăm copiii la o școală privată. Pe de altă parte, și eu, împins de incompatibilitatea ideilor și de dorul meu de libertate în societatea lui Ceaușescu, am găsit o lume pe măsură aici, în Germania.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

În ultimul timp au apărut teorii noi, vehiculate de unii lingviști „renumiți”, conform cărora limba latină ar proveni dintr-o limbă mult mai veche, vorbită de „barbarii” din care ne tragem. Însă astfel de ipoteze sunt lipsite de temei documentar și nu fac decât să alimenteze confuzii, fără a aduce dovezi solide. Sunt, de fapt, simple speculații moderne.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Iubeam această plajă largă și pustie — largă, precum multe altele de astăzi — care, vreme de multe veri ale adolescenței, mi-a oferit exclusivitatea naturii sălbatice, a ultimelor dune marine, în care plaja, baia de soare și de mare deveneau o trăire personală, intimă, o mică experiență de Robinson pentru o zi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Probabil pentru noi, ultimul pepene galben din aceast sezon – unul dintre simbolurile verilor la Techirghiol, din cartierul tătăresc, odinioară nucleul așezării balneare de astăzi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Septembrie 2025
Timp de citire: 6 minute

România își pierde locuitorii, iar acest fenomen se vede cel mai pregnant în satele mici ale Dobrogei. Noile relații de pseudo-iobăgie îi împing pe mulți în străinătate, în timp ce stăpânii politici storc vlaga acestei țări până la epuizare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 3 minute

De Ziua Limbii Române, e firesc să ne plecăm cu respect asupra bogăției lexicale și a subtilităților care dau farmecul limbii noastre. Însă, dincolo de celebrare, merită să privim cu luciditate și spirit critic anumite mituri lingvistice care s-au înrădăcinat în conștiința colectivă. Unul dintre cele mai răspândite este acela că termenul „dor”, cu toată încărcătura sa emoțională, ar fi unic în lume și imposibil de tradus.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 6 minute

„Limba Noastră cea Română” este o sărbătoare națională în Republica Moldova, celebrată pe 31 august începând din 1990. Aceasta marchează evenimentul din 31 august 1989, când limba română a fost adoptată oficial în Republica Moldova.

Pe 27 august 1989, în Piața Victoriei din Chișinău a avut loc una dintre cele mai mari demonstrații din istoria Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cu aproximativ 750.000 de participanți. Scopul principal al mișcării era obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, dar țara a mai așteptat încă doi ani pentru a-și câștiga libertatea. Cu toate acestea, acest moment a reprezentat un succes parțial, deoarece câteva zile mai târziu, pe 31 august, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat limba română ca limbă oficială și a hotărât revenirea la alfabetul latin.

Ziua Limbii Române se sărbătorește și în România la data de 31 august, din 2011.

Cu prilejul acestei sărbători, vă propun o incursiune în adevărata istorie a limbii române — o istorie profund legată de realitatea formării poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2025
Timp de citire: 3 minute

Vara se apropie de sfârșit și, odată cu ea, se încheie și vacanța noastră. Ultimele zile petrecute la Techirghiol, în inima Dobrogei, poartă cu ele o nostalgie aparte. Am încercat să surprind în mici postări și articole frumusețea acestui colț de țară, dar mereu rămâne senzația că adevărata bogăție a locurilor scapă oricărei descrieri. Poate că mi-am descoperit prea târziu vocația de „călător prin Dobrogea”, de 25 de ani, însă dorința de a afla și povesti mai departe istoria, legendele și farmecul acestui pământ crește cu fiecare zi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2025
Timp de citire: 3 minute

Mormântul pictat hypogeu și alte obiective arheologice

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 August 2025
Timp de citire: 7 minute

În amintirea primelor noastre excursii dedicate descoperirii și popularizării frumuseților ascunse ale Dobrogei, pe vremea când internetul abia își făcea loc (în 2001), am pornit într-o dimineață splendidă de vară într-o nouă incursiune. Ținta erau trei biserici bulgărești din sudul regiunii: cele din Satu Nou, Strunga/Câşla și Izvoarele/Pârjoaia.

Aceste lăcașuri de cult sunt, din punct de vedere tipologic, cronologic și cultural, înrudite cu biserica semiîngropată bulgărească de la Istria. Ele reprezintă o soluție locală – atât constructivă, cât și simbolică – adoptată de comunitățile creștine din Dobrogea secolului al XIX-lea pentru a-și putea practica religia în condițiile restrictive ale Imperiului Otoman.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 August 2025
Timp de citire: 3 minute

O călătorie pe Dunăre a familiei regale descrisa de Regina României Elisabeta ( fragment)

Textul Reginei Elisabeta (Carmen Sylva), din jurnalul de călătorie Pe Dunăre (1904), oferă o oglindă a realităților socio-economice ale României de început de secol XX, surprinzând tensiunile dintre tradiția agrară și nevoia de modernizare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Astă noapte, la Techirghiol, mi-am amintit de nopțile de odinioară de aici pline de insomnii creative, sau măcar pline de acumulări, trăiri în „misterul nopții”, trezit de un bezmetic cu generatorul său de larmă pe două roți.

Am simțit nevoia să verific o postare anterioară legată de limba folosită de Mircea cel Bătrân în corespondență și în familie. Și iată ce am descoperit:

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 August 2025
Timp de citire: 7 minute

Un obicei popular românesc uitat, pe care astăzi l-am numi barbar, ne sugerează încă o dată legatura noastră cu romanii latini ai Romei antice. Jujeul sau Jijeul în Dobrogea, reprezintă torturarea câinilor, uneori până la moarte, ca pedeapsă pentru lipsa lor de vigilență la atacul nocturn al galilor, în anul 380 î.Hr., când doar găgăitul gâștelor sacre ale Iunonei a salvat Capitoliu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 August 2025
Timp de citire: ~1 minut

Cândva exista acolo o plajă mică, pitorească, cât o batistă, unde copiii se jucau într-o mare limpede, chiar dacă era plină de pietre. O amintire vie și frumoasă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 August 2025
Timp de citire: 19 minute

În fragmentul de mai jos, extras din cartea profesorului bulgar Athanase Manoff, „Originea găgăuzilor”, aflăm adevărata istorie a Dobrogei, de la bulgari și bizantini, la oguzi și găgăuzi, pana la otomani. Este explicat cum Sciția Mică a devenit Țara Cărvunei și, ulterior Dobrogea, după cum o cunoaștem astăzi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 August 2025
Timp de citire: 2 minute

În Dobrogea, vara nu vine niciodată pe nesimțite. Pământul se încinge repede sub soarele nemilos, iar aerul vibrează de căldură. În acest cadru, cu mult înainte ca agricultura intensivă să-și pună amprenta, tătarii stabiliți pe aceste meleaguri au adus cu ei un fruct al stepelor sudice: pepenele galben.

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 August 2025
Timp de citire: 3 minute

În continuarea seriei mele despre Liceul de Marină Navrom, readuc în atenție o postare mai veche despre acest fost reper economic al României Socialiste.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Un proverb săsesc, încă rostit astăzi cu tentă ironică, spune: „Er hat sie verlassen, wie Sanct Paul die Bloch” („El i-a părăsit, ca Sfântul Pavel pe români”).

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Multiculturalismul, așa cum e rostit astăzi în România, pare adesea un ecou palid, limitat la câteva enclave etnice familiare — maghiarii din Transilvania, tătarii din Dobrogea. Însă adevărata poveste a acestei țări este mult mai bogată, mai subtilă, mai uitată. Sub straturile de uitare și indiferență, zac povești pierdute ale unor lumi care au înflorit și s-au stins, lăsând în urmă doar nume de locuri, statistici reci și detalii învelite în tăcere.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Războaiele nu izbucnesc din senin — semnele lor se întrevăd cu mult timp înainte.

După victoria împotriva Imperiului Otoman în Primul Război Balcanic, foștii aliați din Liga Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru) au intrat rapid în conflict în privința împărțirii teritoriilor cucerite, în special a Macedoniei.

Bulgaria, considerându-se nedreptățită, a revendicat o parte mai mare din teritoriu. În iunie 1913, a atacat Serbia și Grecia, declanșând astfel Al Doilea Război Balcanic. În scurt timp, România și Imperiul Otoman au intervenit împotriva Bulgariei. România a profitat de ocazie pentru a ocupa Cadrilaterul, o regiune sud-dobrogeană, pe care a anexat-o ulterior.

Situația tensionată de dinaintea conflictului era prezentată mai jos. Presa vremii avertiza de ani buni asupra necesității unui "teritoriu-tampon" la sud de Dobrogea, în eventualitatea unui atac bulgar.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre implicațiile mersului la băi de mare în viața cotidiană și despre anumite „moravuri ușoare” ale secolului trecut, aflăm din articolul următor. ("De ce s'o las la Bucureşti ca s'o întindà toți ghiorlanii!")

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Iulie 2025
Timp de citire: 2 minute

„Răpciuga” este o boală contagioasă (la cai), caracterizată prin ulcerații pe mucoasa nazală, respirație grea etc.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Iulie 2025
Timp de citire: 4 minute

Evreii din România se confruntau, în jurul anilor 1900, cu o serie de discriminări legale și sociale, care includeau limitări în accesul la cetățenie și la drepturi civile complete, restricții privind accesul la proprietate, profesii și alte drepturi economice, precum și violențe și discriminări la nivel local, adesea susținute chiar de unele autorități.

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Iulie 2025
Timp de citire: 2 minute

Pungașii, unii angajați, alții "detașați cu serviciul", erau nelipsiți de la băi. Satira de mai jos ia în discuție totuși apecte din viață reală a faunei de la băi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Iulie 2025
Timp de citire: 5 minute

Mersul la băi, în urmă cu o sută de ani, era un eveniment deosebit – în primul rând din punct de vedere financiar, dar și social. Nu mulți și-l puteau permite, ceea ce făcea ca numărul vilegiaturiștilor să fie redus și ușor de gestionat.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Vilegiatura la băi se făcea odinioară pentru exact 30 de zile — nici mai mult, nici mai puțin. Era o regulă nescrisă, dar respectată cu strictețe, iar această perioadă era considerată nu doar suficientă, ci chiar generoasă, bineînțeles pentru cei care își puteau permite financiar acest răgaz. Pe atunci, ideea unei camere „single” era inexistentă. Camerele de hotel sau de pensiune se împărțeau, adesea, cu necunoscuți, iar împreună cu mirosul de sulf și ceaiul de tei se învățau și regulile unei conviețuiri temporare, dar civilizate.

La băi, în pragul primului război mondial, atmosfera era una de efervescență. Nimeni nu știa atunci că acel ultim sezon al băilor de vară avea să fie și ultimul dintr-o lume aflată pe cale să se schimbe pentru totdeauna.

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Dobrogea rămâne, chiar și la mulți ani după alipirea la România, un tărâm exotic, îndepărtat și puțin cunoscut.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre comitagiii bulgari și teroarea răspândită de aceștia în Dobrogea am mai scris. Mai puțin cunoscut este faptul că și-au îndreptat acțiunile și împotriva grupului etnic al aromânilor din Balcani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Iulie 2025
Timp de citire: 11 minute

Lucrarea de mai jos scoate la iveală idei și convingeri ale unor istorici români de la începutul secolului trecut, care, spre deosebire de curentele naționaliste ulterioare, nu erau atât de influențați de entuziasmul dacic. Aceștia erau conștienți de caracterul îndoielnic al unor teorii legate de originea noastră și căutau adevărul, atât cât le permiteau mijloacele limitate ale vremii.

Prezint aici un fragment din frământările unui istoric al epocii, tocmai pentru originalitatea teoriilor sale. Trebuie menționat, însă, că nici el, nici Nadejde nu au reușit să distingă românescul printre toponimele slave din zona Văii Oltului.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Iulie 2025
Timp de citire: 2 minute

De la alipirea sa la România și până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Dobrogea – în special zona de sud, aflată la granița cu Bulgaria – a fost frecvent afectată de incursiunile bandelor de tâlhari sau „comitagii” bulgari, adesea tolerate sau chiar sprijinite de autoritățile de la sud de Dunăre.

Fragmentul de jurnal de mai jos oferă o imagine sugestivă a Dobrogei în primele sale decenii ca parte a statului român: un teritoriu în care, asemenea vestului sălbatic, primarul își lua pușca în spate, urca pe cal și, împreună cu o ceată de săteni, pleca în urmărirea tâlharilor pentru a menține ordinea și siguranța comunității.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Iulie 2025
Timp de citire: 6 minute

Despre realitate și manipulare

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Iulie 2025
Timp de citire: 15 minute

Sau, mai degrabă, cine am fost noi?!

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Iulie 2025
Timp de citire: 2 minute

Revin cu o subliniere privind procesul prin care ziua de „Duminică” a apărut în forma în care o cunoaștem astăzi, precum și asupra perioadei în care s-a desfășurat acest proces — o epocă în care Dacia romană fusese deja de mult abandonată.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Iunie 2025
Timp de citire: 8 minute

Originea Românilor - o scurtă sinteză a articolului.
"Duminică", denumirea zilei a 7-a a săptămânii s-a născut numai în mijlocul urmașilor unui popor a carei evoluție a urmat toate etapele legate de cultura imperiului roman, legile și obiceiurile sale, cel mai devreme după anul 321 d-Hr. când ziua de odihnă decretată de împăratul Constantin capătă numele de "Dies Solis" și următoarele doua secole, până în anii 550 d-Hr., când oficial aceasta zi se va numi "Dies Dominica". Presupușii locuitori ai vechii Dacii retrași în munți din anii 270 d.Hr. după cum spun teoriile continuitații nord-dunărene, nu aveau cum să participe astfel la viața cultural-religioasă a imperiului pentru a lua parte la aceste schimbări.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Iunie 2025
Timp de citire: 11 minute

În articolul de mai jos, autorul Ion C. Fundescu ne dezvăluie un trăgător de sfori rus deja la 1890 – ambasadorul Rusiei la București , Mihail Hitrovo (ministru al Rusiei în România între anii 1886–1891) – într-o paralelă cu un alt spion și agitator rus activ în Germania, August von Kotzebue.

Ambasadorul rus Hitrovo a fost cel care, după spusele autorului a provocat și răscoalele din Romania din 1888. In Dobrogea revolta capata un caracter etnic, împotriva staului român. În același timp se arată cu degetul spre o Rusie care secole de-a rândul, a fost implicată în toate "evenimentele" Europei, intrigi, scandale, intimidare și război.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Iunie 2025
Timp de citire: 8 minute

Despre cel care este văzut ca „binefăcătorul” ce a întemeiat stațiunea Eforie Sud de la zero, am mai scris. Am prezentat faptele care duc la concluzia că Ioan Movilă a fost, în realitate, doar un speculant de terenuri, care a vândut loturi de teren într-o stațiune inexistentă — una care, timp de decenii (după moartea sa), a existat doar pe hârtie: fără drumuri, fără canalizare, fără apă curentă.

Faptul că este prezentat ca „un boier moldovean, urmaș al marii familii boierești moldave a Movileștilor” pare, de asemenea, a fi un fals întreținut de lunatici obsedați de fabricarea de mituri și icoane naționale.

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Iunie 2025
Timp de citire: 4 minute

În perioada veacului al XVI-lea și până spre secolul al XIX-lea, scrierea limbii române nu era complet normată, și exista o diversitate de grafii influențată de limba slavonă, alfabetul chirilic și mai târziu de cel latin. În această perioadă de tranziție, unii cărturari și scribi au încercat să redea etimologia (originea) cuvintelor și diferențele fonetice subtile prin semne grafice speciale.

Iata mai jos un exemplu fascinant despre folosirea lui „ḍ” (d cu sedilă) pentru a marca un „z” provenit din „d” latin. E un exemplu de interferență între fonetică, etimologie și ortografie în istoria limbii române. A fost o strategie de a reda vizual diferențele de origine ale sunetelor, cu scop didactic și cultural, chiar dacă nu a fost adoptată la scară largă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Iunie 2025
Timp de citire: 13 minute

Dacă ne uităm la o definiție bisericească a ortodoxiei, aceasta este descrisă drept „dreapta credință” – religia creștină care pretinde că a păstrat nealterate învățăturile apostolilor și ale Bisericii primare. Cuvântul „ortodoxie” provine din grecescul orthodoxía și înseamnă „slăvire dreaptă” sau „credință corectă”.

Totuși, ne putem întreba: este ortodoxia românească cu adevărat această „credință dreaptă”, fidelă originilor apostolice? Analiza de mai jos sugerează contrariul – că ea s-a abătut semnificativ de la dogma inițială.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Iunie 2025
Timp de citire: 8 minute

Târziu în istorie, odată cu apariția luteranismului – inițial un protest împotriva practicilor abuzive ale capilor Bisericii, printre care și vânzarea de indulgențe pentru iertarea păcatelor –, a căderii Constantinopolului și a răspândirii tiparului lui Gutenberg, poporul român își (re)descoperă religia în propria limbă cu ajutorul grecilor.

Contextul este schițat mai jos, în 1890, de același Anton Lupu-Antonescu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Iunie 2025
Timp de citire: 24 minute

O istorie care a fost pe tăcute interzisă.

Ați dorit vreodată să aflați adevăratul motiv pentru care o națiune ca a noastră este, comparativ, atât de înapoiată în contextul european? O națiune care, documentat, este una dintre cele mai vechi din Europa — procesul de formare al Vlahilor în enclavele slave, după anul 600, din romanii latini ai vechiului Imperiu, fiind dovada uneia dintre cele mai timpurii etnogeneze europene.

Mai jos avem răspunsul: secole de-a rândul de dominație bulgară, în care boierii s-au aflat într-o continuă luptă, uneori chiar fratricidă, pentru înscăunarea domnitorilor și pentru obținerea de bunuri și bogății, partea adversă fiind anihilată fără urmă de empatie. Poporul — „rumânii”, deveniți mai târziu români — ajungea adesea, de bunăvoie, iobag, purtând greul și contribuind prin diverse taxe la finanțarea acestei lupte înverșunate pentru îmbogățirea clasei dominante.

În ceea ce privește limba elitelor din Evul Mediu timpuriu și până târziu, în anii 1860, istoriografia românească a strecurat în tăcere falsul numit „limba slavonă”, ca un înlocuitor acceptabil pentru adevăr: „limba bulgărească”.

° ° °

"Acéstă predominire slavonă, ține cugetarea românéscă încătuşată, presară țara cu mănăstiri în care se adăpostescŭ Bulgari, punŭ în gura Domnilorŭ limba slavonă și le deprindŭ condeiulŭ să represinte cu slove, cugetarea formulată în slavoneşte."

° ° °

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Iunie 2025
Timp de citire: 10 minute

Era o vreme la noi, o vreme de care-mi amintesc și eu de acasă, când nu se putea ca un musafir să-ți intre în casă și să nu accepte să fie "tratat" cu ceva, măcar cu un pahar de apă rece și o farfurioară cu dulceață. Vara se primeau musafirii la masa de afară, de sub bolta de viță de vie. Ioan Adam, în relatarea sa măiestrită despre Constanța, ne arată că obiceiul era demult împământenit aici. (ou sont les jours d'antan?)

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Iunie 2025
Timp de citire: 5 minute

Călătoarea prin Dobrogea Elena Sevastos ne încântă și cu una din cele 1001 de povești ale Dobrogei, relatând despre drept și uzuanţele din lumea otomană.

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Iunie 2025
Timp de citire: 21 minute

Paradoxul limbii române în contextul influențelor slavone

Paradoxul lumii românești în raport cu propria limbă constă în respingerea influențelor slavone, deși este un adevăr de netăgăduit că un procent semnificativ din vocabularul limbii române este de origine slavă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Mai 2025
Timp de citire: 7 minute

Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie

„Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” reprezintă o lucrare de referință în literatura medievală românească, combinând sfaturi morale, reflecții filosofice și principii de guvernare. Neagoe Basarab, domnitor al Țării Românești între 1512 și 1521, a fost un lider erudit și diplomat abil, care a promovat cultura și stabilitatea în timpul domniei sale.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Mai 2025
Timp de citire: 12 minute

"In vremea turcului huzuream, ... Din cit dădea D-zeu de se făcea, una la zece era a turcului şi de se făcea mult, mult lua, iar de se fácea puţin, puţin lua. ... Turcul ii om cu dreptate ne lua după-cit ne dădea şi nouă D-zeu, iar nu ca stăpînirea de azi, care nu vra să te ştie de ai de n'ai, ci-ți ie și cenușa din vatrǎ de rămii că n'ai cu ce-ți hrăni copiii şi nevasta ..."

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Mai 2025
Timp de citire: 13 minute

O mica istorie comparativă a istoriografiilor romanești și bulgare despre Dobrogea și cum a ajuns ea la România în 1878.

Articolul l-am alcătuit spontan în urma unei postări a "politicianului" fost și viitor(?!) Bogdan Bola, wannabe istoric al Dobrogei, care în ultimul articol siropos și fals despre această provincie , regretă insinuîndu-mă : "Din păcate, astăzi încă sunt unii care contestă existența românilor pe aceste meleaguri"

O mizerie, așa ceva nu am afirmat niciodată, ar fi și imposibil logic sau/și semantic, dânsul însă crează situații închipuit contrarii pentru a-și înșira perlele naționalist-eroice care sună bine la poporul de rând, votant.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Mai 2025
Timp de citire: 8 minute

Hașdeu ne prezintă în Istoria Limbei Române din 1881 și concluziile surprizatoare ale lui Cihac în privința limbii latine vorbite de protoromani. Alexandru Cihac (n. 8 septembrie 1825, Iași – d. 29 iulie/10 august 1887, Mainz) a fost un filolog român, membru de onoare al Academiei Române.

Cercetătorul Cihac, analizând urmele latinești ale limbii romane noi, insinuează că aceasta este artificiala ("cineva este tentat să creadă că elementul latin nu intrase încă în carnea și sângele națiunii."), limbă suprapusă voit peste fondul slav. Probabil adevărul este undeva la mijloc.

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Mai 2025
Timp de citire: 5 minute

Scrisoarea a douăzeci-şi-patra, Dobrogea, 3 Septembrie.

Iubita mea Electra!

In Tulcea am vězut biserica bulgărească cea ca o cetate, cu trei uşi; pe cea din mijloc intră cucernicii părinţi, pe cea din dreapta barbaţii, iar femeile pe cea din stinga. Am fost la bazar s'au pazar (iarmaroc) ce-i făcut pe locul grădinei turceşti, şi care se'ntinde de dincoace de biserica bulgărească şi pănă in biserica rusească. Se spune că era foarte frumos loc de primblare, păzit de soldaţii turci, cari cum vedeau ceva indată hamgerile şi judecata-i gata.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Mai 2025
Timp de citire: 7 minute

Iată că din negura timpului, o informație venită de la acea tânără cutezătoare despre care am scris mai nou, Elena Sevastos, călătoare curajoasă prin Dobrogea devenită românească, mi-am putut corecta o convingere falsă despre islam, precum că în tradiția islamică înmormântarea ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil după deces, de obicei în termen de 24 de ore.

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Mai 2025
Timp de citire: 15 minute

"Chioară a fi, şchioapă a fi, o primeşti ? — şi el zice că da. "

Autoarea scrisorilor din Dobrogea continuă cu povestea călătoriei aventuroase prin noua provincie românească, combinând suspansul unor tovarășii suspecte cu relatări despre obiceiurile locale ale populației turcești.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Mai 2025
Timp de citire: 9 minute

Un „jurnal de călătorie” prin Dobrogea recent intrată în componența României, prezentat sub forma unor scrisori trimise de o tânără învățătoare din Botoșani către prietena ei, ne oferă o perspectivă fascinantă asupra universului exotic al Dobrogei de început, cu puternice influențe otomane, înainte de procesul de românizare.

Elena Sevastos (1864-1929) a fost o folcloristă şi prozatoare română. În scrisorile adresate prietenei Elektra Mortzun adunate sub forma de volum, autoarea descrie călătoria pe care o face prin Țara Românească și Dobrogea în căutarea folclorului local. Călătoria făcută în căruță de-a lungul a doua luni, aventuroasă pentru aceea vreme, o face alaturi de tatăl ei.

Notele adunate de-a lungul acestei călătorii vor sta la baza lucrării "Nunta la Români", distinsă de Academia Română în anul următor cu premiul Ion Heliade Rădulescu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Mai 2025
Timp de citire: 3 minute

Excursiunea de plăcere făcută de vaporul Regele Carol I, Dumineca, 13 August, la Constanța, în loc să dureze dela 3 la 6 d. a., cum se anunţase şi cum se încasase taxa dela numerosul public, care a participat, s'a scurtat cu un ceas. Știți de ce?

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Mai 2025
Timp de citire: 4 minute

Despre caii vechi dobrogeni gasim o mică istorie interesantă in lucrarea lui Nicolae Filip, Caii din 1915 si chiar o menţionare a cailor arăbeşti de la Techirghiol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Mai 2025
Timp de citire: 11 minute

O mărturie inedita despre un conflict între tătarii din Dobrogea și turci care și-ar avea originea de la primul război mondial, ni se prezintă de către Smara, o publicistă prea bine cunoscută la cumpăna secolelor trecute și des întâlnită și la Techirghiol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Mai 2025
Timp de citire: 2 minute

DE LA TECHIR-GHIOL

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Mai 2025
Timp de citire: 2 minute

Înfăptuirile asociației culturale "Cartea sub Icoană"

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Mai 2025
Timp de citire: 5 minute

[...]

Vaporul cu sbaturi, in fața Hársovei, inaintea uriaşelor canarale, intre care in amfiteatru sclipesc casele albe şi tiglele ca de cupru, ale acoperişurilor , totul- in clipa aceasta- , aminteşte de sosirea unui vapor , intr'un port dintr'un afund de fiord norveg. stâncos şi ameninţător deasupra apei . Imi aminteşte, in fine de o scenă intr'un decor asemanator , din Victoria lui Knut Hamsun.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Aprilie 2025
Timp de citire: 21 minute

Procesul complex al etnogenezei românești, pe care încerc să-l conturez aici, bazându-mă atât pe puținele documente ale epocii cât și pe teoriile unor istorici români și străini ce susțin viziuni similare, reprezintă un fenomen unic în istorie. Acesta nu poate fi explicat printr-o simplă teorie a continuității daco-romane, societate izolată în munți timp de o mie de ani, proces urmat de apariția bruscă a unui popor român necunoscut până în secolul al XIII-lea.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Aprilie 2025
Timp de citire: ~1 minut

Citind textul de mai jos, am revăzut acea imagine care pare să fie an de an aceiași vara la intrarea în Eforie Sud (fost Techirghiol Sud), de-a lungul drumului național, cetățeni cu mâinile ridicate fluturând chei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Aprilie 2025
Timp de citire: 11 minute

Despre Ioan Nădejde (1854 -1928 ) profesorul și publicistul român am mai scris în același context "Originea Românilor".

Mai jos, în articolul polemic referitor la teoriile istorice ale lui Xenopol și Dimitrie Onciul, Nădejde ne vorbește despre "rotacism", o însușire lingvistică în care "n"-ul se pronunță ca "r", întâlnită în graiul românilor istrieni dar și al moților din Maramureș și despre cele trei triburi de români venite de peste Dunăre în jurul secolului X și care au întemeiat cele trei provincii românești cu respectivele dialecte. Lingviștii actuali nu recunosc dialectele românești ca atare ci ca și "graiuri", un sofism semantic, o scuză pentru a nu deranja istoria naționalistă bazată pe continuitatea daco-romană. Se presupune și existența unui al patrulea trib cu dialectul său, al roamanilor ramași în Dacia Traiană, care s-au contopit apoi cu noii veniți, dar pentru aceasta nu există nici un indiciu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Aprilie 2025
Timp de citire: 2 minute

Ca și în anul trecut,

d-na Brăneanu -Achaume cunoscuta şi apreciata artistă , a organizat la Sinaia şi Constanţa reprezentații de teatru în aer liber. Se ştie că aceste reprezentaţii au loc în diferite ţări ale Europei şi că ideia a pornit mai întâi din Germania .

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Aprilie 2025
Timp de citire: 5 minute

Când se apuca să povestească Kiose Amet cum şi-a pierdut mustăţile şi barba pentru că îşi călcase învoiala făcută cu necuratul, toţi turcii care îl ascultau rămâneau atât de înfioraţi de năzdrăvăniile spânului, încât, fără voie, îşi pipăiau barba şi mustăţile, de teamă să nu şi le piardă şi ei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Aprilie 2025
Timp de citire: 8 minute

Istoria României (fragment) la 1861 de Ion Heliade Rădulescu, personalitatea culturală complexă a lumii românești, elev a lui Gheorghe Lazar, un bun continuator al operei sale cultural- scolastice, revoluționar pașoptist, publicist și istoric.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Aprilie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre satul Canara, Ovidiu de astăzi, aflăm numai printre rânduri că a fost reconstruit cândva de bulgari. Este numai un exemplu dintre multele înșirate într-un dicționar geografic copiat parcă din hrisoave otomane deosebit de detaliate.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Aprilie 2025
Timp de citire: 2 minute

Din vremea când filmele (mute) se făceau și la Techirghiol iar la "teatrul cinema" din Constanța la aceste filme, orchestra producea sonorul live în sala de spectacol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Aprilie 2025
Timp de citire: 7 minute

Oare cum explică istoriografia românească amestecul de limbă și cultură al românilor de astăzi cu slavii?!

Nu-mi amintesc să fi fost o temă discutată cât de cât veridic odinioară, în orele de istorie ale statului socialist.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Aprilie 2025
Timp de citire: 17 minute

Litoral 1910

Litoralul românesc era la început de secol trecut încă necunoscut, un loc îndepărtat în care se ajungea de la București cu vaporul (prin Giurgiu), iar singurele locuri cunoscute dintre zecile și sutele de denumiri turcești erau Techirghiolul și Mamaia-Băi. Am scris locuri și nu localități deoarece Techirghiolul era un mic sat tătăresc lângă care, la lac s-au organizat băi de nămol cald într-un vechi grajd de oi renovat ca pensiune, timp în care s-au ridicat și câteva vile, majoritatea de scânduri. Iar Mamaia era numai un loc de scăldat la mare, cu un restaurant și cabine de schimbat, inițial pe roți.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Aprilie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre complexa origine a poporului român scrie pe larg deja Alexandru Philippide în voluminoasa sa lucrare apărută în 1927.

Formarea poporului român a fost un proces îndelungat și complex, desfășurat pe parcursul mai multor secole, implicând o serie de etape și evenimente istorice, unele dintre ele surprinzătoare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Martie 2025
Timp de citire: 12 minute

"Populaţia românească ... ca imbrăcăminte au şalvari turcesci."

În căutarea originii strămoșilor mei dobrogeni ajung la adevărata istorie a Dobrogei pe care numai o bănuiam vag, despre care scriam amănunte disparate care însă nu convingea publicul intoxicat cu istoria naționalistă a României și protocronismul agresiv, absurd, pornind de la o preuspusa suprapunere a României de astăzi peste o Dacie de ieri.

Publicat de Aurel Băjenaru, 25 Martie 2025
Timp de citire: 5 minute

Scriam candva foarte entuziasmat:

"Hora din Cartal" este o culegere de etnografie alcatuita de profesorul Pompiliu Pârvescu, originar din Dobrogea. Publicată de Editura Academiei Române, lucrarea adună și analizează obiceiurile, jocurile, datinile, legendele și cimiliturile din satul Cartal (astăzi Vulturu) și din împrejurimi. Cartea este structurată în șase capitole: I. Hora, II. Datini, III. Legende, IV. Cimilituri, V. Nunta și VI. Melodiile. O secțiune importantă a lucrării o constituie cele peste 60 de melodii de dansuri și cântece populare, armonizate și reproduse cu grijă de profesorul C. M. Cordonean de la Conservatorul din Iași. La final, autorul include un glosar de cuvinte dialectale, esențial pentru înțelegerea specificului local. Pentru colectarea materialului, Pârvescu a folosit fonograful în călătoriile sale prin sate, surprinzând autenticitatea expresiilor culturale locale. Această lucrare reprezintă o contribuție valoroasă la studiul folclorului românesc, evidențiind diversitatea și bogăția tradițiilor din Dobrogea.

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Martie 2025
Timp de citire: 3 minute

O imagine spune deseori mai mult decât o mulțime de cuvinte. Iată una de la începutul secolului trecut de la "Hanul Agigea", unde este surprinsă o scenă de călătorie, la una dintre stațiile de oprire ale trăsurilor și căruțelor de transport ale drumului de coastă de la Constanța spre Mangalia.

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Martie 2025
Timp de citire: 4 minute

Cum arata Constanța la 1906 și care-i erau distracțiile, ce era demn de văzut? Totul era ... gestionabil, lista nu era prea mare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Martie 2025
Timp de citire: 11 minute

… de Bogdan şi dinastia lui: "haini şi lepădaţi de datorie, înreutăţiţi şi plini de veninul vicleniei, ... care îmboldită de Satana, i-a putut amăgi să fugă pe furiş din Ungariea şi să iee de sine şi arbitrariu în stăpânire o provinţie laterală a Ungariei"

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Martie 2025
Timp de citire: 5 minute

Întrebarea despre "țiganii tătari", a constituit intotdeaua o jignire pentru tătari, aceștia considerand că aceasta asociație nu-și are rostul, ei nu au "ținut" niciodată țigani, în cazul acesta fiind vorba de țigani aciuați pe lângă așezările tătărești care le-au deprins vorba, obiceiurile, cultura și mai ales ... "muzica bizară" devenind muzicanți tătărești. Așazisul studiu antropologic făcut de renumitul cercetător elvețian Eugène Pittard în anii 1900, confirmă ca și concluzie această supoziție.

În imagine șatră de "țigani tătari", lucrători salahori în 1895 la șantierul arheologic Adamclisi.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Martie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre moravurile conaționaliilor noștri din urmă cu un veac și "apostolii moralității", ieri ca și azi. "Aviz mai cu seamă cocotelor, burlacilor, berbanţilor, şi femeilor măritate cari nu se pot acomoda cu monotoniea existenţei conjugale!"

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Februarie 2025
Timp de citire: 24 minute

În urma susținutelor mele incursiuni în istoria documentată dar dată la o parte, neacceptata ca "neromânească", necorespunzand teoriei oficiale de continuitate "daco-romană" pe teritoriul actualei Românii, am ajuns la concluzia că prima țară românească, primul teritoriu ocupat de strămoșii foști romani latini ai românilor de astăzi, este Transilvania. Diferitele surse indică prezența Vlahilor alături de Bulgari în Transilvania, dar și în Câmpia Panonica, la venirea Ungurilor, deci deja sau chiar înaintea secolului IX. Sunt primii "români" documentați pe teritoriul țării noastre actuale (Cronica Notarului Regelui Bela, Magister P).

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Februarie 2025
Timp de citire: 6 minute

"Băile de Bărbați" și "Băile Comune" ? Citind articolul de mai jos vom înțelege mai bine o astfel de imagine din negura timpului. Baia comună de bărbați și femei laolaltă, introdusă ca un novum la Mamaia în 1911, ceva scandalos pentru moravurile vremii, amenajată de-a lungul podului de plimbare, pare că invită voyeurii la un asemenea spectacol nemaivăzut, ceea ce și sugerează imaginea veche.

Nu pot decât să presupun că, "Baia pentru Femei" se afla de cealaltă parte a podului.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Februarie 2025
Timp de citire: 17 minute

Noi de la Rîm ne tragem.

O spune primul cronicar roman al carei opere s-au pastrat in parte pana la noi, Grigore Ureche, in jurul anului 1640. Acesta demonstrează latinitatea limbii romane cu exemple și vede necesitatea ca românii să aibă și o istorie a lor, cum au alte popoare. Astfel de la el avem "Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă", „ca sî nu se înece ... anii cei trecuți“ motivand dorinta să lase urmașilor amănunte despre cele ce au fost să se petreacă în anii de demult, dar și din grija ca aceștia să nu rămână „asemenea fiarelor și dobitoacelor celor mute și fără minte“.

Publicat de Aurel Băjenaru, 8 Februarie 2025
Timp de citire: 13 minute

Din presupusa istorie a românilor la nord de Dunăre, în fosta Dacie, lipsesc cei 1000 de ani de știri din izvoare scrise, veridice de la retragerea aureliana până la primul "descălecat". Adevărata istorie a românilor este consemnată însă de istoriografie la sud de Dunăre, în teritoriile Daciei Aureliene, este istoria imperiului roman care se bizantiniza și apoi a vlahilor, romanii de limbă latină marginalizați de greci, supuși influenței slave. Lucrarea de mai jos apărută la o editura din Craiova a fost scrisă în limba germană, limba istoriografiei europene până la cel de-al doilea război mondial. Iata mai jos un fragment cu caracter rezumativ.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Februarie 2025
Timp de citire: 12 minute

"... existența acelei clase sociale, ai cărei părtași ne sunt cunoscuți din acte interne, subt numele de vlahi." ?!?!

În articole anterioare remarcam evidenta apartenență slavă a "Voievozilor" și "Bojarilor" voevodatelor românești, cel puțin în primele secole ale "descălecatului". Limba, cultura și legăturile de familie cu familiile slave din Serbia, Bosnia, Herzegovina sau Bizanț, Constantinopol existau fară tăgadă.

Iată că acum am dat peste o lucrare a lui Dinu Arion, care se ocupa cu apartenența socială ( și etnică ) a "Vlahilor" în aceste structuri feudale de tip "voevodat", care dă de fapt toată istoria României peste cap. Practic, fară să spună explicit, Dinu Arion face aici diferențierea între "Vlahi" , iobagi sau "coloni" și "proprietarii de pământ" din voevodate, feudalii, care au fost ceea ce au fost (slavi), dar in nu "Vlahi" și dă de pământ cu toată istoria națională a României de până acum.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Ianuarie 2025
Timp de citire: ~1 minut

"PAPAIA oraşului Constanța, primarul Iancu Bănescu, primeşte felicitări pentru noua plajă MAMAIA."

Furnica, Duminică 28 august 1905

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Ianuarie 2025
Timp de citire: 10 minute

În istoriografia străină am găsit desori referiri la Vlahii strămutați forțat de Bulgari la nord de Dunăre, în special în Transilvania la muncă forțată în minele de sare sau de minereuri. Amănunte mai exacte nu am reușit să găsesc până acum. Dar iată că am descoperit în Serbia de vest grupuri de Vlahi considerați de toți ca țigani, a căror limbă etnică este româna. Sunt ei primii Vlahi, primii români de pe teritoriile a ceea ce a devenit apoi România de astăzi?

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Ianuarie 2025
Timp de citire: 4 minute

În lucrarea "EVREII ÎN ȚĂRILE ROMÂNEȘTI" scrisa de ANASTASE N. HÂCIU dăm de o referire la evrei băștinași în fosta Dacie încă de pe vremea lui Traian, dacă nu mai devreme.

Scrisă de un evident antisemit, pofersorul aromân Hăciu, lucrare prefațată de un alt anitsemit, academicianul Mehedințiu și luând că martor de referință pe ultra-naționalistul Nicolae Iorga, antisemit convins, rândurile de mai jos sunt uimitoare și ar trebui să provoace multa iritații în rândurile susținătorilor tezei protocronismului romanesc și a întâietății nației "daco-romane" pe aceste teritorii ale României moderne. Nație (daco-romană) care a existat numai în închipuirile daco-maniace ale unor naționaliști cu complexe de inferioritate națională. Strămoșii noștri au fost romani.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Ianuarie 2025
Timp de citire: 10 minute

În perioada descrisă în articolul de mai jos, în jurul anului 1910 nu existau stațiunile de pe litoral decât în forma Hotelului Movilă așezat pe malul lacului căruia îi purta numele, Techirghiol, în apropierea plajei la mare, astăzi Eforie Sud.

Despre clientela balneară, moravurile din urma cu mai bine de o sută de ani și distracțiile de aici ne stă mărturie "scrisoarea" de mai jos. Tonul desuet al rândurilor acesteia vine dintr-o cu totul altă lume. O lume care-și avea normele ei sociale și culturale, astăzi de mulți necunoscute precum "cadrilul" menționat mai jos, un dans francez la modă în sec. XIX, în Europa, constând dintr-un șir de figuri lente, în cadrul cărora partenerii se schimbă între ei la comanda unui "conducător".

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 Decembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Articolul de mai jos, elogios față de nou înființată stațiune la mare, "Eforie Plajă" ne da inițial o impresie despre turismul balnear românesc la Marea Neagră în anii '20. Mamaia încă nu exista că stațiune iar vechiul Techirghiol (Sat) nici nu este pomenit ca alternativă. Deci totul se reducea la Hotelul Movila și la cele câteva vile presărate în jur pe coasta mării a ceea ce avea să devină Carmen Sylva și apoi Eforie Sud.

Nou înființată stațiune de la începutul anilor '30, ceea ce a devenit astăzi Eforie Nord, era o alternativă modernă, binevenită și plătibilă se pare la jecmăneala și condițiile primitive de alături din Movilă.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Decembrie 2024
Timp de citire: 2 minute

Au existat oare aici romani latini deveniți vlahi la recucerirea Dobrogei de către bizantini (971), sau e vorba de Vlahii din Bulgaria, de asemenea recucerita de bizantini la 1014?

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Decembrie 2024
Timp de citire: 8 minute

Marea văzută de o tânără în urmă cu mai bine de o sută de ani, descrisă în hiperbole romantice, desuete, pare dintr-o altă lume astăzi. Numai Cazinoul, proaspăt ridicat atunci, stă mărturie a unei temeinicii care va dăinui secole poate.

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Decembrie 2024
Timp de citire: 38 minute

Formarea poporului român, a Vlahilor din romanii Daciei Aureliene (de la sud de Dunăre) este confirmată mai jos în istoria nașterii și propagării mitului Dacia de Aurel A. Mureşianu, (n. 15 iulie 1889, Brașov, Austro-Ungaria – d. 18 septembrie 1950, Orașul Stalin, România), fiul lui Aurel Mureșianu, primul ziarist profesionist din Transilvania și redactor-șef al Gazetei de Transilvania, un istoric și publicist cu o bogată activitate culturală.

În rezumat vă prezint ca introducere concluzia lucrarii lui Aurel A. Mureşianu, unul dintre cele mai elocvente capitole ale demitizării istoriei noastre naționale falsificate de obsesia "dacismului":

"Ce mai rămâne deci din „dacismul" neamului nostru românesc? — O simplă iluzie cauzată de predilecţia primilor organizatori politici ai Europei, a Romanilor, pentru numele simbolice ale grupurilor de popoare pe care le-au supus, cel puţin în parte, ordinei şi civilizaţiei latine."

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Decembrie 2024
Timp de citire: 4 minute

[...]

Prin valurile vremilor tulburi, prin cari au trecut părinţii noştri ştim apriat atâta că într'o vreme Românii au alcătuit dimpreună cu Bulgarii, o împărăţie care mai târziu a ajuns sub cârma Asaneştilor români; unul dintre aceştia, mândrul împărat Ioaniţă, sau Ioan cel trumos (Kalojoanes) a mărturisit Papei Inocenţiu III, că ei sunt »de neam şi sânge Roman.« şi a încheiat pe o vreme Unirea cu Biserica Romei. Dar pentru ca să se facă unirea aceasta a trebuit să se întâmple desbinare, şi desbinarea s'a fost întâmplat în veacul al nouălea, sub craiul Bulgarilor Boris. Atunci s'a întâmplat „fatalul destin", care ne-a rupt de tot de Roma veche a străbunilor, şi ne-a legat de Roma cea nouă a grecilor duşmani, moment pe care D. Oniciul astfel ni'l ficseasă după o veche cronică românească:

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Decembrie 2024
Timp de citire: 6 minute

Dar cum arăta o zi de vară pentru "sezonistul" venit la mare în urmă cu o sută de ani? O aflăm din următorul articol.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Decembrie 2024
Timp de citire: 5 minute

Preotul armean Hugas lngigian (1758-1843), calator care s-a perindat şi prin Bucureşti pe vremea Mavroghenilor, era un învăţat autor de scrieri istorice şi geografice care a lăsat o bună descriere a oraşului inclusă într-o vastă lucrare intitulată Geografia celor patru părti ale lumii, elaborata în 11 volume sub auspiciile congregaţiei religioase a Mcchitariştilor din Veneţia, la care a contribuit şi dânsul. Ingigian a redactat părţile referitoare la Turcia europeană şi Armenia, inserând capitolul despre ţările româneşti în volumul VI al acestei vaste colecţii, tipărită la Veneţia în 1804. Ştirile corespund însă epocii 1780-1785 şi tratează despre situaţia lor .geografică, guvernământul, organizarea administrativă şi bisericească, situaţia economică ş.a.

Interesanta este referirea sa la conducatorii slavi ai romanilor, traducere la randul ei mentionata intr-o comunicare a Academiei Romane de mai jos.