Adevärul despre ziua de 14 noiembrie 1878, la preluarea Dobrogei de cätre România

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Ianuarie 2021
Timp de citire: 7 minute

Despre acestä zi se poate citi in toate articolele aparute pana acum, aceleasi lucruri, de decenii, de peste un secol, aceleasi putine amanunte, neschimbate.

Dar oare l'au salutat atat de calduros dobrogenii si in special bulgarii, asa dupa cum se tot vehiculeaza, pe regele Carol in aceasta zi? Si de ce oare a trebuit sa se tina festivitatile de preluare a Dobrogei la Braila, pe malul stang al Dunarii, cand dobrogenii erau dincolo? Ce folos au avut dobrogenii din citirea de catre regele Carol I a "Proclamatiei catre dobrogeni" la Braila ?

Dobrogea era un pamant slab populat de romani si putin cunoscut in Regatul Romaniei. Pentru toata lumea era "Tara Turceasca". De la Macin si din imprejurimi de abia s-a reusit sa se organizeze 40 de oameni care sa vina cale de 10 km la Ghecet, pentru a intampina pe rege. Dar si acestia au fost impiedicati pana la urma de catre bulgari sa organizeze "primirea triumfala" a regelui Carol pe pamant dobrogean. Rusii erau de asemenea reticenti la predarea administratiei, probabil se asteptau la orice, chiar si la o rasturnare a situatiei in care romanii poate nu ar mai fi acceptat in ultimul moment schimbul de teritorii, Basarabia de sud cu Dobrogea, sau sa le fie blocat drumul de retragere a trupelor din Bulgaria.

De ce oare armata romana a debarcat in Dobrogea la Ghecet,care chiar daca era un punct cunoscut de trecere a Dunarii, capitala Dobrogei, a sangeacului turcesc era la Tulcea ? Probabil si Romania se astepta la orice din partea bulgarilor aflati sub obladuirea rusilor.

Trupele romanesti, au ajuns in capitala Tulcea, cu un ocol prin Babadag, abia la 18 noeimbrie, fiind sustinute de 15.000 de soldati sositi pe calea apei. Soldatii rusi au ramas in capitala Dobrogei pana in aprilie anul urmator. La 23 noiembrie 1878 a fost preluata oficial si administratia Constantei.

Iata aici amanunte ale preluarii Dobrogei , in care la Ghecet, regele Carol a fost intampinat de uralele propriilor soldati cu putin inaintea lui debarcati, s-a invartit pe loc si a plecat, ca sa revina aproape un an mai tarziu la Tulcea cu festivitati mai demne. Amanuntele din jurul preluarii Dobrogei de catre Romania in aceasta zi plina de semne de intrebare, suspiciuni, suspans, intrigi si neprevazut nu au mai fost relatate pana acum probabil de aproape un secol si jumatate.

CORESPONDENTA ROMANiEI LIBERE

DOBROGEA (ROMANIA NOUA)

Macin, 2 Decembre

Domnule redactor !

Cause de absentá, m'au impedecat ca sä va mai incunostintez de cäte ce-va din partea acestui pamint nou si clasic romanesc, din carele sum sigur cä toti de dincolo de Dunare asteapta noutati, pe cari le citesc cu placere.

Mai äntäiu de toate voiü a vä scrie Iucrurile in sir hronologic, cam cum s'au petrecut ele unul dupa altul. - Trecerea Romanilor peste Dunäre, in Dobrogea, de la Braila la Mäcin, vi s'a scris destul de bine de mai multi corespondenti, dar numai cat au stiut ei de la Braila, noi voim sa mai adäogim si cele ce nu s'au efectuat asa precum ar fi trebuit si precum lumea a asteptat ; de si in plan era de mai nainte fäcutä programa primirei A. S. R. Carol I., la trecerea Sa peste Dunare la Ghicet (Ghecet, astazi Smärdan / Tulcea n.r.); cand densul va pune piciorul mai intaiu pe pmîntul Dobrogei, adicä era sä vinä vr'o 40 de Romani cäläri, de la Mácin si de prin satele circum-vecine, sa vinä preotii cu protopopul in frunte, aci sä se santeascä apa, si stropind pe Domnitor, sä i se zicä un cuvint pregatit de profesorul N. Bäläsescu, si numai dupä aoeastä primire la Ghicet sä treacä toate trupele la orasul Mäcin, unde sä i se facä de primarul orasului o nouä receptiune. Dar lucrul pentru primirea la Ghicet s'a scamotat, prin planul Bulgarilor din Mäcin, adicä luni in ajunul trecerii, seara, politaiul din Macin a chiemat pe preotii romani la politie, si le-au poruncit, ca a doua zi Marti, in 14 (ziua trecerii), sä nu cum-va sa se miste care-va preot din Mäcin, ci sä fie toti la bisericä, cä este särbaätoare mare, numele printesei rusesci, Maria, nepoata sau sora impäratului Alexandru, si trebue sa se facä slujbä cu Te Deum, si se mai porunci, ca in acea zi nici o prävälie sä nu fie deschisä. Aceastä poruncä luand-o protopopul cu preotii, nici unul nu putu sä se misce din oras si sa meargä la Ghicet, spre primirea Romänilor, dupä cum era programa.

Asa dar nefacandu-se din partea nimanui la Ghicet nici o primire, M.S. Domnitorului si armatei romane, fapta din partea Romanilor s'a semnalat ca o lipsä de cea mai mare datorie din partea dobrogenilor, una din cele mai mari erori, ce a putut sä atingä pe bietii Romäni, cari asteptau trecerea armatei romane cu cel mai mare dor.

Dar bietii romani de aceasta gresealä nu sunt vinovati, cä ei vreau sä facä tot, dar au fost cu scop si viclenesce opriti tocmai in ziua aceea, cänd insetatii Romäni voiau si ei sä'si arate dragostea lor pentru primirea fratilor lor Romani in pämantul Dobrogei.

Asteptarea a fost mare in capul orasului Mäcin. Stradele Mäcinului erau frumos luminate, mai ales de Romäni, de greci si de turci, armata a sosit tärziu, dupä aprinsul lumänärilor, pe la 6 ½ ore, era intuneric.

In fruntea armatei era bravul colonel D. Boranescu, cäruia i s'au oferit päne si sare, iar prof. Bäläsescu i-a tinut un mic discurs de buna venire a armatei romane in pämänt vechiu clasic roman, in Dobrogea, si fiind cä Romanii cu venirea lor si a ocupärii pämantului Dobrogei, ei au adus tot de odata cu dansii libertatea si dreptatea, de care virtuti ceresci locuitorii Dobrogei, erau inseetati, de aceea toti din inima strigau "Sä träiascä Alteta Sa R. Carol I Domnitorul Romäniei; träiascä A.S:R. Elisabeta, Domana Romäniei. Träiascä viteaza armatä romanäneascä, träiascä Romänia liberä si independinte". Iar d. colonel, a raspuns ca vine in numele A. S. R. Carol I Domnitorul Romäniei, si cä aduce pace, bucurie, libertate si dreptate, tuturor popoarelor din Dobrogea, fara deosebire. Entusiasmul era mare, bucuria nespusä, a tuturor, afarä de bulgari, carii sunt foarte tristi pentru venirea Romänilor. Un mic incident dar de mare insemnatate. Toti isi facuserä stindarde, mai mari si mici, tricolore romane, unde si unde pe längä cel romän, se vedea si cate unul grecesc.

Dar la casa cea mai mare a politiei (conacul) spänzura un steag mare rusesc. D-l administrator bulgäresc n'a voit sä facä unul romänesc, ori avendu'l fäcut, n'a vrut sä'l punä.

Toatä noaptea a fälfäit pe casa administratiei steagul rusesc pänä a doua zi Mercuri la 11 ore, cänd ostirea a pornit din Mäcin spre Babadah si esind cu d. colonel in frunte, a trecut pe sub steagul rusesc. - Atunci dupä plecarea ostirei romäne, comandantul capitalei carele a rämas cu vr'o 150 de soldati in Mäcin, a fäcut asprä mustrare bulgarilor pentru aceastä indräznealä obraznicä, caci cei-l'alti bulgari, credeau cä pänä ce fälfäie pe casa conacului stindardul rusesc, pänä atunci ei nu cred in venirea si adevärata ocupare a Dobrogei de Romäni, cä țarul nu da aceastä provinciä o datä cu capul Romänilor.

România Liberă, 8 decembrie 1878