Afacerea Abdulach - de la moralitatea lui Maiorescu la Eminescu

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Ianuarie 2021
Timp de citire: 10 minute

De-a lungul timpului am dat de tot felul de teorii conspirationiste in privinta decaderii si mortii lui Eminescu si implicarea lui Titu Maiorescu, cel putin ca autor al stigmaizarii si marginalizarii jurnalistului si poetului ca bolnav psihic. Se vorbeste despre Maiorescu ca cel care i-a marcat declinul lui Eminescu in acea zi fatidica de 28 iunie 1883, cand inlantuirea evenimentelor vorbesc ca totul a fost aranjat dinainte pentru internarea poetului la ospiciu.

Initial nu am dat nici o atentie articolelor, considerandu-le elucubratii, pana am dat de un articol mai vechi, cel pe care-l prezint aici. Este vorba de un scandal al unei revendicari de pamanturi, de paduri din Dobrogea, in care era implicat si Titu Maiorescu. Acesta ca avocat, reprezentata un tatar, Abdulah Mustafa care prezenta acte de proprietate false si care revendica proprietatea pentru majoritatea padurilor Dobrogei.

In afara de conflictul de interese care apare de-a lungul procesului, Maiorescu devenind se pare ministru domeniilor si ministru justitiei, reprezentarea unei cauze aparent clare de revednicare abuziva pentru cine cunostea dreptul otoman, mi-a parut extrem de dubioasa. Implicarea intr-un astfel de matrapazlac ca avocat dar si interventia in actul de justitie ca politician si ministru, fiind de o moralitate extrem de joasa. In urma acestui articol, il pot crede pe Maiorescu in stare de orice josnicie.

Apoi am cautat mai multe amanunte in viata lui Maiorescu, cel care a ramas posteritatii ca academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filozof, pedagog, politician si scriitor, autorul teoriei sociologice a formelor fara fond, baza junimismului si cel care l-a descoperit, printre altii si pe Eminescu, sa aflu cine era cu adevarat omul Maiorescu.

Un amanunt al vietii acestuia, divortul de sotia sa Clara, care se imbolnavise de cancer si faptul ca Maiorescu in jurnalul lui intim isi exprima aici repulsia, arata o lipsa de empatie profunda si o contradictie crasa cu imaginea de estet integru, care ne-o lasa biografiile sale.

Si nu mi-a scapat nici misoginismul extrem al "filozofului" Maiorescu care declara incä in 1882 intr-o conferinta la Ateneul Roman ca femeile isi merita locul lor la marginea societatii datorita creierului lor prea mic. Si asta in pofida mai multor aventuri amoroase care-i aduc in cercul de prieteni si cunscuti porecla de Muerescu, precum si un continuu spleen amoros. Una dintre aventurile lui a fost cumnata sa Mite Kremnitz, o femeie extrem de inteligenta cu care apoi incepe si Eminescu o aventura. Mite Kremnitz scrie in "Amintiri fugare despre Eminescu" ca dorise chiar sa fuga cu autorul Luceafarului in Dobrogea. Se pare ca Maiorescu a iubit-o imens pe Mite Kremnitz, poate si asta un motiv de a-i purta pica adanca poetului.

Si astfel am inceput sa privesc cu alti ochi acuzatiile impotriva lui Maiorescu , ca ar fi participat activ si intentionat la declinul fizic si social al lui Eminescu. Iata articolul din Telegraphulŭ de Bucuresci, din 11 august 1888, in care se incondeiaza avocatul rapace, lipsit de etica, dar si omul de stat lipsit de moralitate, care a fost Maiorescu.

Afacerea Abdulach

Padurile statului. Ministru - avocat Maiorescu

In numerul nostru de la 5 August a. c. am denuntat opiniunei publice gheşeftul cel mare, "gheşeft junimistic" ce se pregateste de d. Maiorescu, avocatul tatarului Abdulah-Mustafa, care pretinde de la stat aproape toate padurile din Dobrogea in valoare de peste 10,000,000.

Am scris ca: de zice ca d. Maiorescu era avocat in acest proces; afirmam azi ca: din nenorociera statului roman Maiorescu a fost avocat si partas la cate-va puncte in contra statului, si ca lucrurile in aceasta afacere sunt foarte grave.

Inca din anul 1882 se presinta inaintea comisiunei de verificarea titlurilor de proprietate in Dobrogea, un tatar din Medjidia, jud. Constanta, anume Abdulah-Mustafa cu un tapi (titlu de posesiune) care dupa legile musulmane, nu se da niciodata pentru paduri, a caror proprietate nu se poate transmite nimanui de stat de cat printr-un firman al sultanului. Cu acest titlu fals se presinta ca posesor peste aproape toate padurile din Dobrogea, anume: Taita-Balcani, care cuprinde padurile din plasa Tulcea pana la Isaccea: Babadag, Macin, Balabancea, Taita, Coiunpunar si pana in jud. Constanta, cu alte cuvinte intreaga Dobroge ar apartine acestui tatar, om de pae, tapiul fiind falsificat in Constantinopol de o societate intitulata: "Societè d'esploitations des forêts en Dobrogea", cu un capitaal de 2 milioane, pentru ca sa exploateze aceste paduri dupa ce le va castiga, presupunandu'si ei ca tara Romaneasca n'ar putea resista in fata unui asemenea capital de exploatare a constiintelor. Comisiunea de verificare a titlurilor insä , a respins pretentiunea acestui tatar, dandu'i dreptul de a apela la tribunalul de apel din Tulcea.

Odata afacerea sorocita inaintea tribunalului de apel, misiti greci precum :Zisiadis, Gratu Ioanid, Avramidis si altii se pun in miscare si incep a fabrica acte ca ore-cand acest tatar de la 1866 incoace, ar fi posedat padurile statului.

Insa administratiunea prinde de veste si urmareste din pas in pas pe acesti misiti si descopera ca: in adevar se cumpara oameni sa marturiseasca neadevar si li se face chiar acestor misiti procese corectionale pentru falsificari de registre cari s'au descoperit confectionate de un registrator al primariei Isaccea, care voia sa anti-dateze procesul verbal de comunicarea cecisiunei de respingere a titlului de catre comisiunea din Bucuresti. - Se dovedeste acte emanate de al perceptori turci, gasite la reposatul Caratino din Isaccea, din care resulta ca statul avea posesiunea si tote aceste acte s'au inaintat Ministeriului pentru care MInisterul a si multumit administratiunii din acel timp.

La tribunalul de Apel, tatarul, care era reprezentat prin delegatul d-lui Maiorescu, avocatul Paladi, perde procesu, pentru motivul ca Apelul era tardiv. Maiorescu insa, avänd pe cinstitul de d-nu Roseti la Casatie, isbuteste si caseaza afacerea sub motivul inventat ca: administratorul pläsii Maci, cand a predat decisiunea de respingere, n'ar fi fost la Isaccea, unde se mentiona ca s'a facut predarea, ci la manastirea Cocosu, pendinte tot de Isaccea, si acestea fara se fi fost propusa inaintea trib. de Apel din Tulcea, care a intrebat pe tatar in ce consta falsul si a declarat ca nu stie! in urma caruia Curtea a respins declaratia in falsi, respingand cererea.

Ei bine Casatia, fiind avocat Maiorescu, prin influenta actualului prim-ministru Roseti, este indusa in eroare de catre acesti 2 cinstiti si zice ca: pe cat timp tätarul a zis: ca d. administrator al päsii Macin sÄa aflat la Cocos, iar nu la Isaccea, este declarat in ce consta falsul si caseaza afacerea. N'are cine-va voie de cat sä compare procesul-verbal al trib. din Tulcea cu hotararea Casatiei si se va convinge ca aceasta declaratie n'a fost facuta inaintea Curtii de apel.

Afacerea fiind trimisa inaintea Curtii din Focsani, aceasta s'o usurinta remarcabila gaseste ca bine a zis Curtea de casatie si trimite afacerea la instructie, care naturalminte dovedeste ca predarea a fost facuta in regula la Isaccea de catre insusi advocatul statului, Elefterie Niculescu, care si azi se gaseste in aceiasi calitate si care a subscris de primirea dovedei de preadre a acelei decisiuni.

Statul castiga dar, definitiv procesul pe aceasta cale, dar d. Maiorescu care are protector la casatie pe Th. Rosset, nu se descuragiaza si d-sea care nu numai advocatul acelui tätar, dar si asociatul seu la cate-va puncte, da alta directiune procesului, adica, revendicand aceste päduri, proces pe csare l'a pierdut inaintea tribunalului Tulcea si care azi se aflä inaintea curtii de apel din Galati, care proces dupa cum am anuntat sÄa pierdut, caci nu trebue sä uite orice roman, ca d. Maiorescu nu se da indärät de la nimic si ca ori unde este o societate de esploatare in detrimentul tärii, d-sea acolo este.

Onorabilul d. Eugeniu Stätescu pe cat stim a fost rugat de Eliade spre a apära procesul in contra comunei Galati si a refuzat; asemenea asemenea a refuzat pe toti misitii lui Abdulah, pentru cä astfel trebue sa facä orice barbat de stat in asemenea imprejurari; iar nu ca d. Maiorescu, care n'are nici un scrupul de a lua asemenea procese; ba ce e mai mult, in calitate de ministru al domeniilor si actualmente al justitiei, ne intrebam cu ingrijorare, care va fi soarta acestui proces, cand stim de ce e capabil d. Maiorescu, mai cu seamä cä in primele zile cat a tinut ad-interimul la Domenii va fi regulat afacerea si n'a avut altä preocupatiune la prima numire de cat pe avocatul statului din Galati, si care era administratorul ce a descoperit acte si luptat contra avocatului Maiorescu, ca si a clientilore säi, in favorul statului, si 'l inlocuieste la cea dintai numire care a semnat-o ca ministru, spre onoarea fostului avocat al statului si spre dezonoarea avocatului tätarului contra intereselor statului.

Am luptat la Plevna ca sä castigam aceasta bucata de tara si acum s'o daruim d-lui Maiorescu pentru ca d-sea, advocatul, partasul tätarului, este ministru junimist!?

Cerem sa se anecseze la dosarul cauzei receipisele descoperite de administratia jud. Tulcea si care sunt inäintate Ministerului domeniilor din cari sä se constate posesiunea statului; sä se ceara sefilor de sectii din Ministeru Domeniilor, sa se adune tote actele relative la acest proces, precum si proceseöe corectionale intentate pa Mäcin contra misitilor, cari au cumparat martori, ca sä dovedeasca stäpänirea lor, contra actelor existente, cu tote sa fie la dosarul causei spre a nu se compromite afacerea, silindu-se Ministrul Domeniilor sa dea ordine sa se facä opositie la decisiunea curtii Galati, acum mai cu seamä ca Maiorescu nu mai este titularul acestui Minister, decä din nenorocire dosarele ce, i'au fost pe mänä, cat a stat la MInister, n'o fi fost "puricate".

Dam alarma; caci suntem informati ca: acei misiti ca Tisiade, Avramidi, Ionidi, vätänd cä azi le-a sosit timpul, tovarasii lor fiind ministri, cutreerä Dobrogea pentru ca sä-si facä noui acte de posesiune, pentru a intrerupe prescriptiunea care dupe legile otomane e de 10 ani pentru acei ce nu si_au cerut dreptul lor, chiar in casul cand l'au avut si pe cari avocatul statului trebuia sä o propuie inaintea Curtii. Asemenea suntem informati ca la ministerul Domeniilor, nu exista nici o cerere de a se trimite advocaturei din Galati, actele pe cari le-am mentionat mai sus.

Rugam tote ziarele sä ia cunostintä de acest gheşeft , sä se ocupe cu cercetarea faptelor, si 'ndeosebire pe "Romania liberä", caci cu cinstea junimistilor pierdem pädurile din Dobrogea. Asteptäm ca tärätoarea guvernamentala sä apere pe d. Maiorescu dacä poate. (Aici este incondeiat ziarul Timpul n.r.)

Telegraphulŭ de Bucuresci, 11 august 1888