În articolul de mai jos, autorul Ion C. Fundescu ne dezvăluie un trăgător de sfori rus deja la 1890 – ambasadorul Rusiei la București , Mihail Hitrovo (ministru al Rusiei în România între anii 1886–1891) – într-o paralelă cu un alt spion și agitator rus activ în Germania, August von Kotzebue.
Ambasadorul rus Hitrovo a fost cel care, după spusele autorului a provocat și răscoalele din Romania din 1888. In Dobrogea revolta capata un caracter etnic, împotriva staului român. În același timp se arată cu degetul spre o Rusie care secole de-a rândul, a fost implicată în toate "evenimentele" Europei, intrigi, scandale, intimidare și război.
Lipsa de pământ și menținerea unor relații de tip feudal în satele României duc la o răscoala țărănească începuta în data de 20 martie 1888 în Urziceni, Ialomița, care s-a răspândit apoi în toată țara.
Iata ce relateaza "Telegraphulŭ de Bucuresci" la 15 aprilie 1888 despre prima revoltă ţărănească din România:
° ° °
Intr'o corespondenţa ce o primesce "Voinţa Naţională" din Dobrogea se zice ca satele care ameninta se se rescóle sunt cele bulgaresci. De cat-va timp agenti streini umbla prin acele sate indemnand pe terani se se rescóle. Ei sunt incurajati se atace şi se alunge autoritatile romane din Dobrogea. Ce face autoritaţile ? Nu iau nict o mesura contra instigatorilor ?
Din Găesci, primim o sciere grava : Un locuitor, presentandu-se Duminica inaintea trupelor ce se afla ocolo, spre a cere liberarea unor arestati, a fost impuşcat cu revolverul de comandantul detaşamentului, un capitan.
Se zice ca in tot coprinsul judetului Buzeu e o ferbere ne mai pomenită printre terani.
Dam sub tóta reserva scirea ce circula prin oraş despre o mobilizare partiala a armatei.
Aseara a incetat din viată in spitalul militar unul din taranii arestati, şi care a fost batut. El a murit de friguri tifoide. Au mai ramas in spital numai 6 tarani, din cari 4 raniti cu arme militare. Doui din aceştia sunt impuscati pe la spate in picióre. Cei atinşi de arme militare sunt in pericol.
Telegraphulŭ de Bucuresci, 15 aprilie 1888
° ° °
HITROVO ŞI KOTZEBUE
Cine a citit, istoria eventmentelor cari s'au desfasurat în Europa de doué secole,a vedut ca Rusia a fost amestecata în tóte.
Agenți sei nu au negligeat nici intrigi, nici scandale, nici insurecțiuni şi crime spre a'şi ajunne la scop. Unde nu putea isbuti prin aroganța, prin amenințare şi prin intimidare, se servea de bani, de încuragiarea nemultumitilor, de revoltarea vulgului séu de incuragiarea altor puteri de a interveni ele, promitandu-le tóte avantagiele.
Ca sè nu intram in amenunte, ca se nu citam agenți din Polonia, Crimeia, Philanda, insulele Ionice, Turcia europeana şi asiatica, caci am eşi din cadrul materiei ce ne-am propus, ne vom opri numai la doui agenți, Kotzebue care avea la începutul acestul secol în Germania ua misiune, şi Hitrowo, care are pe marginea Dunarei uă altă misiune, şi se facem ua comparațiune între amêndoui.
Se ajungem ênse la faptele fiecăruia şi se facem comparațiunea, trebue se descriem evenimentele anteriore şi causele care l-au produs.
Pe când popórele erau înapoiate, pe când iataganul musulman ducea spaima în tote partile, Rusia profita de acesta ocasiune pentru a se servi când de nemulţumiţii diferitelor ţeri, când chiar de patrioţi cari aşteptau mântuirea ţérei lor de la intervenirea unei puteri crescine. Cand ênsé lumea s'a deşteptat şi a vědut planurile colosalului de la Nord; cand s'a convins ca Rusia nu face nici uă mişcare,nici un pas fara un profit real; ca nu intra intr'ua ţéra fara a se aşeda acolo şi a o cuceri, lucrurile s'au schimbat. Unde au putut gasi tradatori, i-a cumperat ca se lucreze în favórea ei; unde nu, a întrebuinţat forta; unde forţa batea prea mult la ochi şi putea se i se pune alta forţa în faţa, spre a opri pe a sea, trimitea agenţi abili cari lucrau prin tote midlócele lor ca se turbure apa si apoi se pótă profita pescuind câte un stat, câte uä provincie şi chiar câte un district.
Ca se nu ne ducem prea departe, ca sé nu ne oprim la concista Philandei, Curlandei, Poloniei, Crimei, Kubanului, Caucasului şi altor provincii asiatice care va face obiectul altui studiu, se începem cu cei dintêiù ani ai secolului nostru şi se ne oprim cu deosebire la actualul agent rus d. Hitrowo, pe care il vom compara cu alt agent de la 1819 ce a facut atât sgomot pe atunci şi care şi a sfârşit viața victima a disperariit poporului german pe care Rusia voia se'l esploateze, cum a voit pe urmă se esploateze pe români, pe greci, pé sérbi şi pe bulgari.
[...]
Alesandru Il face resbelul de la 1877. Românit prin armata lor ii dau ajutor intr'un timp din cele mai critice. Isbutesce, învinge pe Turcia şi încheia tratatul de la San-Stephano, revisuit apoi de catre Congresul din Berlia (1878). Rusia capătă prin acel tratat Basarabia pe care ne-o dedese tratatul de la Paris, stabilirea unei flote de resbel pe Marea-Négrá, in Asia anecséza Kars, Ardahan şi Batum, care se declara port liber, şi ia şi cheltueli de resbel.
Români ce câştiga? Independenta, regalitatea? Acestea ni le-am luat singuri prin bravura soldatilor noştrii. Dobrogea? Dér în locul ei ni s'a luat Basarabia? Prin urmare nimic.
Am perdut 10,000 soldati, am sacrificat liniscea nostra şi am riscat esistența nóstrà, nu pentru regele Prusiei ci pentru ţarul Rusiei. Şi acesta, în loc de mulțumire, în loc de resplata, ne gratuléză cu apostrofa de "ingraţi" şi ne trimite un agent ca d. Hitrowo care face tóte intrigile, care provoca turburări, care impinge pe nenorocitii noştri sateni la omorirea proprietarilor, spre ai espune chiar pe ei la sacrificiul viații.
Nu se gândesce guvernul rusesc ca asemenea purtare póte se produce ua indignare periculósa?
Kotzebue, pentru nisce ingerințe neinsemnate, numal pentru că atingea independenţa şi demnitatea Germaniei, a nascut o aşa agitațiune ca a produs un asasin? Domnul Hitrowo a impins in Bulgaria şi România la nisce revolte sångeróse cari aŭ produs ua suma de victime.
Nu se gândesc cei din Petersburg ca se póte gasi un fiu, un frate, un nepot d'al victimelor carl se'şi resbune pe al lor? Noi suntem contra asasinatelor politice, mai cu sémă când cei desemnati sunt instrumente. Esemplele ne spun chiar ca de multe ori distrugerea unul réu póte se aduca alt réu mai mare.
Dér tóta lumea cugeta ca noi? Un suvenir trist pote se produca o aprindere care se nu se stinga de cât printr'uă crima. Cine va fi vinovatul atunci ?
Noi credem ca Rusia, avênd inainte, aceste aprecieri drepte ale nostre, ar fi bine se rechiame pe actualul sèu ministru din Bucuresci şi se dea cel puțin acesta satisfacere poporațiunilor române şi bulgare, atât de iritate de acest mult mal dibaciu şi mal cutezator "Kotzebue".
FINE
Ion C. Fundescu Hitrowo şi Kotzebue, 1890
Prima revoltă ţărănească din România, 1888
Lipsa de pământ și menținerea unor relații de tip feudal în satele României duc la o răscoala țărănească începuta în data de 20 martie 1888 în Urziceni, Ialomița, care s-a răspândit apoi în toată țara.
Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu peste 1.000 de țărani morți sau răniți și alte câteva mii de arestați.
Mai jos dăm de primele referiri la Dobrogea în timpul unei răscoale țărănești în context bulgăresc. Bulgarii își îndemnau coetnicii la răscoală națională. Dobrogea aparținea de 10 ani României.
Ani de zile s-a discutat apoi despre "pericolul bulgăresc" și despre nevoia României la o zonă de siguranță la granița cu Bulgaria. Astfel s-a ajuns la intervenția României împotrivă Bulgariei în al doilea Război Balcanic în 1913 și anexarea Cadrilaterului bulgăresc.
° ° °
(Taranul care a fost batut de militari, a murit in spital de febra tifoida !)
Intr'o corespondenţa ce o primesce "Voinţa Naţională" din Dobrogea se zice ca satele care ameninta se se rescóle sunt cele bulgaresci. De cat-va timp agenti streini umbla prin acele sate indemnand pe terani se se rescóle. Ei sunt incurajati se atace şi se alunge autoritatile romane din Dobrogea. Ce face autoritaţile ? Nu iau nict o mesura contra instigatorilor ?
Din Găesci, primim o sciere grava : Un locuitor, presentandu-se Duminica inaintea trupelor ce se afla ocolo, spre a cere liberarea unor arestati, a fost impuşcat cu revolverul de comandantul detaşamentului, un capitan.
Se zice ca in tot coprinsul judetului Buzeu e o ferbere ne mai pomenită printre terani.
Dam sub tóta reserva scirea ce circula prin oraş despre o mobilizare partiala a armatei.
Aseara a incetat din viată in spitalul militar unul din taranii arestati, şi care a fost batut. El a murit de friguri tifoide. Au mai ramas in spital numai 6 tarani, din cari 4 raniti cu arme militare. Doui din aceştia sunt impuscati pe la spate in picióre. Cei atinşi de arme militare sunt in pericol.
Telegraphulŭ de Bucuresci, 15 aprilie 1888