Așezarea neolitică de la Techirghiol

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Iunie 2026
Timp de citire: 4 minute

Techirghiol, una dintre cele mai vechi așezări ale României de astăzi, își dezvăluie trecutul prin urmele unei civilizații străvechi, ascunse vreme de milenii sub pământul dobrogean.

Descoperirile întâmplătoare făcute în vara anului 1957, la marginea localității, au adus la lumină fragmente ceramice aparținând culturii Hamangia – una dintre cele mai vechi și importante culturi neolitice de pe teritoriul țării noastre. Aceste vestigii nu doar că atestă existența unei comunități umane în urmă cu mii de ani, ci oferă și o imagine surprinzătoare asupra rafinamentului artistic și a nivelului de dezvoltare atins de oamenii acelor vremuri. Mai mult decât atât, urmele grecești și romane descoperite în același loc sugerează continuitatea vieții pe aceste meleaguri de-a lungul diferitelor epoci istorice, transformând Techirghiolul într-un spațiu cu o memorie istorică remarcabilă.

În 1959, un colectiv de arheologi a efectuat la Techirghiol, sub malul dealului Minerva, „săpături de salvare”, scoțând la iveală urmele unei așezări neolitice de tip Hamangia și diverse fragmente ceramice, despre care am scris un articol.

Întrebarea pe care mi-o puneam cândva — cum au ajuns acești arheologi tocmai acolo, de unde au scos la lumină o parte din preistoria acestor locuri — își găsește răspunsul în articolul următor, apărut cu doi ani mai devreme, în vara anului 1957.

°°°

Așezarea neolitică de la Techirghiol

Un grup de amatori din cadrul secției istorie-arheologie (amatori) S.R.S.C. filiala Constanța, fiind într-o călătorie pe jos, de la Eforie la Techirghiol și trecînd prin partea dreaptă a șoselei, aproape de intrare în orașul Techirghiol au observat mai multe gropi de unde s-a ridicat pămînt negru. Determinați de curiozitate s-au oprit la punctul sus-arătat procedînd la o cercetare de suprafață și spre marea lor surprindere au găsit resturi de ceramică în tăietura din marginea și fundul gropilor. Din cercetarea sumară a cioburilor găsite s-a constatat că acestea provin din epoci diferite.

Ulterior, procedînd la o cercetare mai amănunțită a fragmentelor găsite s-a văzut că o bună parte din cioburi provin din epoca neolitică. S-au descoperit fragmente de vase mari și văscioare și două silexuri mici. Aceste fragmente prezintă interes științific dat fiind aspectul lor interesant atît din punct de vedere al formei, coloritului, ornamentației, cît și din punct de vedere al execuției, care denotă că oamenii epocii respective posedau cultură și simț artistic destul de avansat.

Astfel, sunt fragmente de ceramică pe care se văd cu claritate incizate puncte rotunde, mici triunghiuri, linii drepte și paralele, linii punctate, iar majoritatea fragmentelor prezintă la suprafață un luciu specific vaselor din epoca neolitică. Materialul găsit la Techirghiol se încadrează în epoca neolitică provenind din cultura Hamangia, care pentru prima dată s-a constatat în Dobrogea la Hamangia (Baia) apoi la Mangalia și Cernavoda. După concluziile specialiștilor se crede că cultura Hamangia, din care fac parte și fragmentele găsite este una din cele mai vechi culturi descoperită pe teritoriul patriei noastre.

Afară de ceramica mai sus-arătată, tot în același loc s-au mai găsit și fragmente de ceramică din epoca greacă și romană. Aceste urme materiale ar pleda pentru susținerea presupunerii că viața pe aceste locuri a avut continuitate în perioade diferite. Considerînd faptul că majoritatea cioburilor provin din epoca neolitică ne îndreptățește să presupunem că aci, cu cîteva mii de ani î.e.n., a fost o așezare din epoca respectivă favorizată de condițiuni geografice, fiind stabilită în imediata apropiere a unui golf de mare, actualul lac Techirghiol. Urmează ca oamenii de specialitate să cerceteze amănunțit locul unde s-au făcut aceste descoperiri întîmplătoare și să tragă concluziile științifice respective. L CURCAN și I. IONAȘCU, membri ai secției istorie-arheologie (amatori) S.R.S.C. filiala Constanța.

Dobrogea Nouă, 10 august 1957