Babadag 1922

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Februarie 2023
Timp de citire: 5 minute

Impresii de călătorie

Iată mai jos un articol din urma cu o sută de ani, de pe vremea când drumul spre Tulcea era o adevărată expediție periculoasă, chiar dacă cel puțin unul dintre vestiții bandiți care bântuiau acele drumuri, Vasile Vârlan tocmai ce fusese prins (urmeaza si un articol despre banditul dobrogean), iar un popas în orașul Babadag era o etapă necesară și binevenită a acestui drum. Mai jos găsim și singura referire la un templu roman din localitate. Cunoscută este numai fosta cetate romană din secolul V probabil, aflată la cinci kilometri nord de Babadag.

° ° °

Să închizi în cadrul unei jumătăți de coloană impresiile culese în suflet cu prilejul unei vizite inopinate la Babadag! Ce impietate și cata abnegație!

Și totuși o datorie de ordin sentimental mă îndeamnă mereu de-atâtea zile să încep preludiul unui ciclu complect de impresii din drumul făcut alaturi de distinsul confrate I.N.Roman, la Tulcea cu mici opriri prin localitățile unde putam vedea cate ceva interesant și în legătură cu "voiajul" nostru.

După trecerea plina de emoții , a pădurei în care celebrul Vârlan culesese până mai deunezi atâtea succese splendide în rentabila să meserie, iată -ne stopând în dreptul unei cafenele pe care amicul Ghionis dela Dobrogea Jună nu intârzie să ne-o recomande că cea mai bună din întregul orăsel. Aveam chiar absolută nevoie să ne improspătăm cât de puțin energille, după eforturile de curaj consumat cu atäta frenezie la patria tuturor varlanilor pe care brațul destoinic al jandarmilor noștri nu I -a trimes încă în ospitalierul pensionat al lui Lapascu (șeful inchisoarii constănțene n.m.)

Cafelele s ceaiurile nici nu fuseră încă servite, când fruntaşii Babadagului , în frunte cu preotul și directorul şcolii, incheiaseră cerc împrejurul nostru, doritori la rândul lor de noutăți de prin "Metropola Dobrogei ". Vestea sosirii în localitate a d-lui Roman, se răspândi că fulgerul și tot cu aceiași iuteală şi noutatea senzatională a prinderii celui mai de temut bandit din partea locului : a lui Vârlan . Dobrogea Junã și -a avut succesul cuvenit şi de rândul acesta.

După prezentările de rigoare şi după domolirea emoțiunilor produse de veştile la ordinea zilei, conversația începu să se aprindă în jurul unor nesfårsite serii de chestiuni privitoare la importanta istorică a oraşului. Directorul şcolil , ne obositul d. Apostolescu , că şi toți amicii săi, nu puteau, de sigur, să ne lase să plecăm, fără a vizita câte-va monumente de mare interés și cari vorbesc în tăcerea lor adâncă , de multe veacuri și de multe lucruri ce ar putea face fară îndoială obiectul de studii al acelora ce urmăresc stabilirea marelai adevăr al stăpânirii romane şi române de doua mii de ani, pe pământul asta pe care trăim și astázi.

Sub un dram bătătorit impietruit cărturarul Babadogului ne incredintează că dorm ruinele unui templu roman și că acum câti -va ani, săpând acolo, a găsit chiar usea, sau intrarea, portalul de marmoră al acelui monument.

În biserică, preotul ne arată o piatră veche cu o inscripție ce iarăşi gläsueşte la lumea de mistere de până acuma cu lăria unor argumenle ce nu se pot inlătura. Şi câte altele!...

Este în adevăr ceva de neînțeles , cum am putut läsă în päräsire atâtea comori , atâtea documente și-un patrimoniu atât de bogat din insăşi viață nonstra natională ! ..

Am făgăduit , cu toții , că vom stărui pe lângă amicii noștri Vasile Pârvan și Oreste Tafrali , ambii archeologi , profesori universitari , să sacrifice o parte dia munca lor frumoasa, pentru desvelirea atâtor şi atátor taine ce zac în pământul românesc al Babadagului. Și ne vom ține de cuvânt.

Vom face astfel că și ruinele cetatei Eraclia de pe stancă dominantă a lacului Razelm să fie cercetate şi până atuncea ne mărginim a atrage cititorilor ateatiunea asupra frumuseței de neînchipuit a acestor ruine, rămase că o sfidare a vremurilor, înfipte într'o poziție de un pitoresc divin , și demne să fie vizitate de cei mai prețioși amatori de frumos şi de poezie.

Dar ceasurile erau târzii, trebuia plecat . O strângere de mână prietenoască , făgădueli de revenire şi o nesfârşită recunostinjá fruntaşilor din Babadag cari în trecerea noastră grabită spre Tulcea , ne-au procurat câte-vă clipe de înălțare sufletească din cele mai rare.

AL GHERGHEL

Dobrogea jună - 14 mai 1922

° ° °

În imagine Babadag în jurul anului 1918.