BANDELE BULGARE

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Despre comitagiii bulgari și teroarea răspândită de aceștia în Dobrogea am mai scris. Mai puțin cunoscut este faptul că și-au îndreptat acțiunile și împotriva grupului etnic al aromânilor din Balcani.

BANDELE BULGARE

„Galaţii“ spune că bandele bulgare, protejate şi subvenţionate de guvernul din Sofia, continuă intreprinderile lor în Macedonia.

Cei cari au mult de indurat din partea lor sunt fraţii noştri Români.

Pentru ca cetitorii să'şi potă face o ideie de suferinţele lor extragem câte-va pasagii dintr'o corespondenţă ce „Gazeta, Macedoniei“ primesc Bulgaria. Iată ce 'mi spune un Român care a avut, nenorocirea ca să ia parte la mişcarea, cetelor de bulgari, înşelat de către căpitanul acestora Doncu Voivoda, că se va duce în: Turcia pentru liberarea, creştinilor.

Acest şef de bande, cu scirea guvermului din Sofia, a strâns o ceată de vr'o 40 de inşi şi a plecat; spre „Strumnita“, şi în loc să se bată cu turcii, i-a venit mai bine ca să dispoie pe celnicii români, de la cari au luat 500 berbeci, 150 tămbări, 300 pereci de ciorapi, 80 de mintene, 80 de flanele de lână şi altele multe. Nu s'au mulţumit cu aceste tote, ci au cerut şi: 500 lire. Celnicul român, ne având bani gata, ca să dea: acâstă sumă, „Doncu Voivoda“ a pus pe voinicii săi (?) de i-au tăiat mai întiul măinele, apoi urechile şi în fine capul. Au ucis după, aceasta şi pe cei 4 copii al sărmanului Celnic şi au deflorat două fete ale lui şi multe alte barbarii, pe cari nu pot să le descriu „căci; mi se rupe inima, de durere.

Aşa de mult suferă, românii de la - "Dospot", în cât vre-o 5—6 comuni au făcut o petiție la guvernul bulgar, să le dea loc în Bulgaria ca să se mute, pentru ca să scape de prădăciunile comitanilor şi n'am aflat însă de resultatul acestui demers.

Vocea Dobrogei, 30 noiembrie 1897

° ° °

"Orașul Strumniţa, cunoscut în veacul de mijloc sub numeIe Strumpita și Strumbita, face parte din vilaietul Salonicului și are vr'o 8,500 de locuitori dintre carii cei mai mulți Turci și Bulgari și mai sunt încă și ceva Armâni.

EI e legat aproape de riul Strumniţa, un afluent de pe dreapta al fluviului Struma. Acest puternic curs, care în vechime purta numele de Strymon, e una dintre apele mari ale Peninsulei-Balcanice și strebate o mulțime de părți locuite de Armâni."

... o fata de Armân se consideră ca nenorocită când se marita cu un Bulgar, ear părinții ei abea de mai pot ridica ochii asupra cunoscuților și rudelor, deoare-ce, dandu-și fata după Bulgar, este a'și mărturisi sărăcia,
...la Strumniţa fetele de Armâni se duc cu voe bună după Bulgari, fară că aceasta să însemneze că părintele fetei e sărac și că o asemenea căsătorie s'ar face de nevoe. Bulgarul opreșce pe soția sa Armâncă de a'și vorbi limba materna. "
lOAN NENITESCU, DE LA ROMANII DIN TURCIA EUROPEANA , 1895