Cover Image

Beş-Tepe - Mahmudia - 1883

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Aprilie 2019
Timpul de lecturare: 8 minute

La 17 kilometri de oraşul Tulcea pe partea dreaptă a cracului Dunărei Sfântul Gheorghe, se găseşte localitatea Beş-Tepe (Cinci dealuri n.r.), cunoscută prin memorabila bătălie dată de Ruşi Turcilor in resbelul de la 1828.

Cincî colnice aşezate paralel cu cursul Dunărei întretăiate de văl ce se înşira în mod pitoresc pe-o distanţă de 5 kilometri ce se prezintă călătorului o  rivileşte din cele mal romantice.—Cel maî înalt din aceste colnice în partea de Nord - Est a satului Beş-Tepe posedă 800 picioare de-asupra mărei : pe vêrfurele luî comisia Europeană-Dunăreană a aşezat semnalele sale pentru scoaterea cursului Dunăreî de jos.—Vasele călătoare pe Marea-Neagră spre portul Sulineî zăresc de la o distanţă de 25 — 30 mile depărtare, ca cel întêï  păment, vêrfurele luì Beş-Tepe.

Patru din aceste colnice aü forma bombată cu pântece înclinate spre Dunăre şi Razin, lăsând între ele văî adânci.—Cel maî nalt are un cap ţuguiat în forma unei capatine de zahăr.—Aceste cincî colnice sunt de calcari şi pe partea lor nordică eraü odată acoperite cu-o frumoasă pădure de stejar a cărora resturî ciontite să pot vedea şi astă-zî mergênd până 'n malurile Dunăreî.

Beş-Tepe este separat de malul Dunăreî prin o aşezătură (terase) de aluvion variând între 10 şi 20 metri înălţime de-asupra Dunărei ş'avend o lârgime d'un kilometru.—Cu puţine zile 'naintea 'ncepereï resbelulul din 1877 un locuitor din Beş-Tepe a găsit aicî capul unuî Elephant primigenus (Mamuth)) cel maî mare animal cunoscut din perioda anti-deluviană.

Aceste oseminte dupe cum asigură D-l Fridrih Weikum, au fost încredinţate administraţiei Turce, care le depuse în podul conaculuî din oraşul Tulcea.—Românii n'aü găsit acele oseminte; nu să ştie sigur ce-aü devenit,—dacă aü fost irostiste saü expediate 'n Rusia de vr'un amator.

Localitatea Beş-Tepe a fost ocupată din vechi timpuri de o colonie română formând satul cunoscut până la 1850 sub numele de Moldovan-Beş-Tepe; De la acest an ensă, satul acesta, fu declarat orăşel şi i-să dete numele de Mahmudia de la Sultan Mahmud.

In acelaşi timp s'aşăză un sat la margine cea l'altă a localitatei Beş-Tepe care luă numele de Turc-Beş-tepe.—In această localitate nu era înaintea rezbelului Criméei decât doue fântâni şi în colo loc pustiu. 

De la 1850, de când Moldovan-Beş-Tepe luă numele de Mahmudia, satul Turc-Beş-Tepe să numeşte curat numai Beş-Tepe, fără nicï un cualificatif. Mahmudia cu mult înaintea rezbelului poseda o frumoasă biserică creştină ortodocsă-română. Zidită pe la 1836 de cunoscuta familie Dobrogeanu-Gâscă şi anume de către bunicul actualului membru comunal în Tulcea Vasile Gâscă.

Această vechie familie română era una din cele mal bogate a provinciei, şi ea zidi cu cheltuiala el cea dintâi biserică română ortodocsă 'n Dobrogea. Pe la 1826, localităţele Dobrogei fiind foarte puţin locuite, apoi de şi familia Gâscă avea reşedinţa sa 'n Tulcea, totuşi ea zidi biserica 'n Moldodovan-Beş-Tepe ca fiind una din cele mal însemnate şi mal populate localităţi creştine pe-a cele timpuri.

Pe la 1846 — 47 oraşul Tulcea căpătând o însemnătate mal mare şi fiecare prevëzênd viitorul lui prosper, familia Gâscă se gândi a rezidi biserica din Moldovan-Beş-Tepe în Tulcea, iarăşi cu propria ei cheltuială (se pare ca romanii de la Bestepe au fost stramutati la Tulcea in 1830, dupa pacea de la Adrianopol n.r.) . — Pe atunci Tulcea era mudîrlîc şi mudir era Husein Effendi, iar vlădică era Grigorius întru veşnică pomenire.—Biserica din Moldovan-Beş-Tepe fu strămutată 'n oraşul Tulcea şi redicata pe piciorul unuia din colnicile oraşului. — Ograda bisericei la început era închisă ş'încunjuraată cu 220 stejari sdravenî şi groşi, care eraü o rămăşiţă din puternicile păduri ce acopereau actualele colnice a oraşului Tulcea, venind până în malul Dunărei. — Această Biserică luă numele de Sf. Nicolae şi prosperă iute dimpreună cu oraşul : în ea s'aü îngropat dupe câţî-va ani venerabilele remâşiţe ale Sfinţiei Sale Grigorius, vlădica de Tulcea.

In 1878 Noembrie 23, această Biserică deveni catedrala română a districtului Tulcea cu hramul Sf. Nicolae.

Pe la 1872 D-l F. Weickum fiind ocupat a scoate nişte note arheologice 'n localitatea Beş-Tepe, a luat următoarele note statistice: 

In actuala Mahmudie (vechiul Moldovan-Beş-Tepe) eraü 85 familii moldovene, 29 molocane, 30 lipovene, 7 Turce şi 113 tătare, în total 264 ogeagurï saü case.—In actualul Beş-Tepe (vechiul Turc-Beş-Tepe) erau 83 familii moldovene, 25 Bulgare şi 54 Tătare adică 162 ogeagurî saü case.

Astâ-zi în urma rezboiuluï Ruso-Turc din 1877 — 78 o mare parte a Tătarilor au părăsit localitatea, cu toate aceste, alte noul colonii creştine le-aü ocupat locul. Mahmudia şi Beş-Tepe sunt totuşi cu mult mai mici de cât eraü înaintea rezboiuluï din 1877. 

Dar lucru mai însemnat în Mahmudia este iarăşi remăşiţele unei antice cetăţi romane.Aici pare sä fi fost cel mal înaintat punct al întăriturilor romane pe cursul Dunărei de jos, cracul Sfântului Gheorghe.

Dupe mărimea cetăţei şi situaţia el pe cursul cel maî înaintat al Dunărei în Moesia inferioară, putem conchide ca Romanii aveau în Mahmudie actuală o castra stativa ale cărei urme aii strebătut pană la noî.—Cetatea era la malul Dunărei şi pe coama celui mal înalt colnic despre Beş-Tepe.— Ea are la 125 metri lăţime şi pe 125 metri lungime toata încunjurată cu zid format în piatră de calcariu şi cărămidă.—Remăşiţe fărâmate şi foarte reduse  din aceste ziduri se pot vedea şi pană astâ-zi.

In 1872 , ele aveau, în partea lor cea maî bine conservată, o înălţime de trei metri pe-o lărgime de 2 metri.—De jur în prejurul zidurilor pe dinafară cetăţeî să află un şanţ în păment ce 'ncunjoară cetatea ca o cingatoare.—Acest şanţ pe la 1872 , când această localitate fu cercetată de cătră Dl. F. Weickum, avea o adîncime de 5 — 6 metri.—In multe locuri şanţul astupându-se, a rëmas numai ca un val de păment. — Dupe cum se pare, acest şanţ colosal trebuie să fie opera Genovezilor din timpul rezboaielor lor cu Turcii.

Pe piciorul nordic al colnicului celui nalt se află doué Tumuluse. Aceste tumuluse pe 'nălţimele unde-aü fost ridicate indicau probabilmente drumu cetăţeî, căci ele să pot zări maî din toate văile luî Beş-Tepe, precum şi din câmpiile şi bălţile ta-veguluî Dunărei.

In ruinele acestei cetăţi nu s'aü făcut cercetări sistematice şi prin urmare nu să poate spune dacă ele posedă inscripţii antice, monete. —Totusi este cunoscut că in 1877, nişte locuitori din Mahmudia, umblând dupe comori (cunoscuţi "n Dobrogea sub numele de «Comorari») aü găsit în săpăturele făcute nişte chiupuri monstre, formate de pamènt ars ş'aflate la o adîncime de-un stat de om.—Aceste chiupuri eraü căptuşite cu pânză pe dinăuntru şi s'aü găsit pline cu malai. —Mălaiul avea culoarea neagră închisă ca şi când ar fi fost ars ; pânza din chiupuri s'a găsit Iarăşi cu totul arsă şi neagră ; nu remane îndoială ca vre-un incendiu a mistuit de mult această fortăreţă romană, dupe cum incendiul mistuise odată antica şivestita cetate Troësmis.

Lipsa de păn' astă-zi a inscripţiunilor aruncă 'n întuneric nepătruns numele ce l'ar fi purtat această cetate. — Forma eî ensă, grosimea zidurilor, cimentul întrebuinţat la lucrarea zidăriei, compus din var şi cărămidă pisată, tumulusele, ş'apoî situaţia strategică a cetăţei ca sentinelă înaintată a fortificaţiilor  romane din Moesia inferioară pe malul drept al Dunărei, toate aceste ne'ntăresc în credinţa că 'n Mahmudia zac în adevër ruinele unei antice cetăţi de provenienţă romană.

Este dar ocaziunea ca să rugăm pe oamenii noştri de ştiinţă a se interesa de-această localitate şi-a face ş'aicea săpături sistematice pentru descoperirea tezaurului de anticităţî ce Mahmudia poate să păstreze 'n sînurile sale.

Const. P. Scheleti

Literatorul, OCTOMBRE 1883

 

In imagine Dunarea la Mahmudia 2009.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

169
Techirghiol
22.08.2019 21:53
Actual: 28° C
Viteza vantului: 5,1 m/s