Bradul de craciun

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Decembrie 2020
Timp de citire: 2 minute

Acest obicei care traditional este asociat cu celebrarea Craciunului si care a cucerit lumea se pare ca a pornit de la germani.

Chiar si paganii obisnuiau sa aduca in case ramurile vesnic verzi ale brazilor, ca simbol al vietii si fertilitatii. Romanii isi decorau casa cu ramuri verzi de laur la trecerea dintre ani. De-a lungul secolelor, ramurile acestea s-au transformat in brazi mici.

Conform traditiilor istorice, primii au fost mestesugarii din Bremen care au inceput in 1570 sa-si impodobeasca acesti brazi. Au decorat brazii din casele breslei cu dulciuri, covrigi, mere si nuci. Copiii au fost lasati sa ia bunatatile din brazi, cu conditia sa fie cuminti.

Se zice ca in Romania, primul brad de craciun a fost impodobit la curtea regelui Carol I, odata cu instaurarea dinastiei Hohenzolern in Tarile Romane, in anul 1866.

Si acum am in memorie bradul de craciun de la Techirghiol, brad aflat "la rece", intr-o camera de oaspeti a casei neincalzita. Cam "sfrijit" comparand cu brazii stufosi de astazi, impodbit cu cate o ghirlanda argintie, "bomboane fondante" agatate de ramuri, globuletele rosii si lumanarile care se aprindeau numai o singura data. Mai se gaseau in el si cateva ciocolati romanesti si binenteles cate un cadou, o jucarie. O data a fost o masinuta chinezeasca decapotabila care mergea si cotea singura, chinezul oprind si facand din cand in cand fotografii. Alaturi in aceiasi camera deseori iarna era depozitata si lada mare cu mere "ionatan", mere ambalate fiecare in hartie fina, din care primeam in fiecare zi cate unul. Si mai tin minte mirosul din acea camera rece, un miros... festiv.

Lumea minunata a copilariei!

In imagine o carte postala cu familia regala a Romaniei din 1906.