BULGARII SI DOBROGEA - 1908

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Decembrie 2020
Timp de citire: 4 minute

Intr'un manual de scoalä ce se întrebuinteazä in gimnaziile bulgäresti : Crestomatie pentru clasa I secundarä de Iwan Peeff (aprobatä de Ministerul Instructiunii Publice bulgare pp. 138-140) gäsim urmätorul capitol asupra Dobrogei românèsti, pe care îl traducem in întregime pentru ca lumea dela noi sä vadä cu ce sentimente privesc bulgarii din Bulgaria politica noasträ fatä de compatriotii lor din Dobrogea.

«Dobrogea, acel colt de tarä, care se întinde dealungul Dunärei dela Silistra in jos pânä la Marea Neagrä, în vremea vechie fäceà parte din imperiul bulgar.

Dupä räsboiul der eliberare ruso-turc ea s'a despärtiit in douä pärti : o parte ni s'a läsat nouä si se chiamä Dobrogea bulgäreascä, iar cealaltä s'a dat Românilor si se numeste Dobrogea româneasca.

Oare existä altä tarä, unde populatiunea sä fie asà de simplä ca in Dobrogea Româneascä ? Pentru moment se întâmpinä acolo si Români, si Bulgari, si TAtari, si Rusi, si Turci, si Nemti, si Greci, si Armeni, si Evrei, si Gägäuzi, si Tigani, si Italieni, si Arabi, si de orce credinti si natiuni poftesti. Intreaga populatiune de acolo se urca la aproape 200 mii si mai mult de locuitori. Mai nainte populatiunea Dobrogei a fost mai mult bulgäreascä, dar acuma cei mai multi sunt Românii, si dupä dânsii la numär vin Bulgarii, Tätarii etc.

Asparuh cu oarda lui mai întâi a pätruns în Dobrogea, si Bulgarii întäi acolo s'au säläsluit.

In vremea turceascä multi Bulgari din alte pärti ale Bulgariei s'au strämutat in Dóbrogea, ca find mai aproape de granitä. Toti bulgarii din Dobrogea Româneascä se urcä azi la aproape 4o-5o mii de suflete. În orase ei se ocupä de cäpetenie cu comerciul si sunt cei mai avuti. Cei mai multi bulgari se întâmpinä in orarele Tulcea, Babadag, Constanta si Mäcin.

Sätenii bulgari la cari s'a conservat mult mai mult bulgärismul de cat in orase, se ocupa de cäpetenie cu agricultura si viticultura. Cele mai insemnate sate bulgäresti in Dobrogea româneascä sunt ; Enichiai, Fricatei, Hadjilar, Barcoi, Armutli, Satunovo, Comenica, Cavgadji, Ceamurliile de sus si jos etc. În genere si in orase si in sate bulgarii sunt oamenii cei mai avuti.

II. «Un ce e rau in Dobrogea romaneascä : acolo nu toti locuitorii au aceleasi drepturi, macar cä sunt contribuabilii unuia si aceluiasi stat. Romanii se uitä foarte rau la bulgari, cari sunt mai avuti de cat dansii; ei îi socotesc de streini in tara lor.

Bulgarii iaräsi ii uräsc pe Romani ,si catä la dansii ca la niste domni impusi. Populatiunii nu i se permite sä-si aleagä primari, ci-i numeste guvernul. Pänä si pe notarii din comune tot guvernul ii numeste. Nu se aflä acolo in nici un sat bulgäresc primar bulgar mäcar de ar fi intreg satul curat bulgäresc. Acolo poporul n'are dreptul sä-si aleagä reprezentanti nationali. Guvernul roman considerä Dobrogea ca pe o tarä cuceritä. Intre popor si functionari nu-i iubire si legäturä. Acolo scolile primare sunt o raritate. Guvernul nu numai cä se ingrijeste putin pentru deschiderea si intretinerea lor, dar pune si piedici bulgarilor cand vor sä deschidä si sä intretinä scoli particulare pentru copiii lor. Abia cu mare trudä au putut bulgarii sa intretinä atari scoli particulare numai in Tulcea, Constanta si Babadag.

Si in afacerile bisericesti bulgarii intampinä mari dificultäti din partea guvernului roman. In satele bulgäresti chiar preotul trebue sa fie roman, iar nu bulgar ! In bisericä citirea toatä se face in limba romaä. Pentru moment numai in Tulcea si Constanta e voe sä se citeascä in limba slavoneascä. De cativa ani incoace, bulgarii in Dobrogea romaneascä se desteaptä din ce in ce mai mult si cer sä li se dea si lor drepturi ca si contribuabilor romani. Se poate cä intr'o zi guvernul roman va fi silit sä audä glasul nedreptätitilor säi contribuabili bulgari.

Noua Revista Romana, 26 OCTOMBRE 1908

In imagine bulgari din Gargalicu Mare, fotografiati de Eugene Pittard in jurul anului 1900.