Caderea Plevnei si dorul de anexiune al românilor

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Februarie 2021
Timp de citire: 5 minute

Iata ca nici nu se racisera tunurile de la Plevna, unde armata romana a fost chemata in ajutorul rusilor si unde s-a dat batalia decisiva in Razboiul Ruso-Turc (1877 - 1878) si deja glasuri romanesti strigau dupa anexiuni la sud de Dunare si in Dobrogea.

Si mai jos puteti citi intr-un articol din Telegraful, care relata inca inainte de intrarea Romaniei in acest razboi, ca guvernul a trimis prețăluitori care sa faca un raport despre Dobrogea, in ce masura se merita anexarea ei.

Dar Romania a capatat pana la urma ce a meritat si chiar mai mult, independenta. "Marile Puteri" nu ar fi acceptat niciodata formarea (prin anexiuni) a unui stat balcanic puternic , asa ca Romania a trebuit sa cedeze cele trei judetete din Basarabia si sa accepte Dobrogea, nu in ultimul rand, pentru a-i tine pe rusi departe de Balcani si a le da totusi compensatia teritoriala si morala pentru pierderie suferite in Razboiul Crimeei.

° ° °

Capitularea Plevnei.

Poradim, 28 Noembre.

Astazi Osman-pasa cu töte fortele sale desfasurate, a atacat de diminéta positiunile de Nord ale Romanilorü si cele de Sud ale lui Scobeleff, in urma, dênsula s'a 'ndreptatu catre a 2-a si'a 3-a divisiune a generalului Daniloff, intre Metropol si Dolny-Dubnik pe stanga Vidului.

Lupta fórte viua, a tinuta de la 8 ore de diminetit pänä la 1, - la redutele lui Scobeleff (muntele Verde), Opanez (a Românilorü), reduta galbena a generalului Katalei, la drépta Vidului - Turcii au fosta respinsi si silitï a se retrage în Plevna unde Osman-pasa, cu töta armata sea si cu töte armele si munitiunile séle, Osman, ranitu la bratu pe care 'lu 'porta in esarpä, s'a predatu Rusilor si Românilorü. Marele duce Nicolae, dórme in Plevna.

[...]

România si opiniunea publicä in Rusia.

In fóia Academiei de sciinte din Petersburg "Petersburkie vedomostie" unulü din cele mal insemnate organe ale presei ruse, citimü in numeruil de la 23 Noembre unu articolü de fondü In urmatórea coprindere :

"Incependü resbelula cu Turcia, Rusia a 'nceputti prin a intra intelegere cu Romania, p'alù carei teritoriu in lipsa unei flote, i-se presinta singurul drum spre Dunare.

Acésta 'ntelegere fu mult timp necunoscuta si mult timp discutata, ceia ce la 'nceputü produse óre-care ne'ntelegeri. Astu-felu, la noi, in Rusia, multi erat nemultumiti de Romania ca nu s'a aruncatü indata in bratele nóstre, si n'a avutü incredere in marinimia si 'n sinceritatea intentiunilorü nóstre.

[...]

Pen'acum, România , prin gura represintantilorü sei, esprima, numai dorinta d'a'si dobandi independenta.

Aretandu-se atatu de modesta 'n timpula de fata, Romania face unu actü de prudintä. Prin acésta ca nu anticipéza evenimintele, ea nu doresce a supara Europa mai nainte de timp, cu cereri despre intinderea fruntarielorü séle, ci din contra astépta evenimintele si, conform cu dênsele, îsi va areta drepturile castigate cu, pretul sangelui seü. Fara 'ndoiéla, independinta e unü lucru bun si care satisface 'n ore-care gradü ambitiunea unui poporü. Acésta inse e numai uä resplata morale, si politica, in secolulü nostru, comptéza pré putin pe simpla résplata morale. Pentru sacrificie reale se cuvine s'uä platä reale. Prin urmare nu putem crede ca Romania, in imprejurari favorabile, se nu cearä 'ntinderea fruntarielorü séle pe comptulü Turciei. Acésta 'ncredere póte fi admisa 'n doue directiuni.

I). Spre sud si. sud-est, pe partea drépta a Dunarii cu cetatele séle.

II). Spre resaritü, prin Dobrogea, catre malurile marii Negre. Remane numai se se esamineze caracterulü poporatiunii s'alü localitatii care póte fi anesata. Acestü criteriü trebuie se fia pazitü, dupa parerea nóstra, candu va veni vorba despre 'ntinderea fruntarielorü României. Malulü dreptu alü Dunarii, incepändü de la acelü puntü, unde rîulü isi schimba directiunea de sud spre resaritü, pene la Cernovoda e poporatü de Bulgari. Stapanirea Romanilorü asupra acestei poporatiuni arü provoca 'n viitortü unü sirü de nemultamiri, cu atatü mai multü cu catü resbelulü de fata va desvolta 'n Bulgari instinctulü de nationalitate.

Déca vomü trage o linie de la Cernavoda pene la Mangalia si mai departe, atunci vomü avé spre nord o localitate c' ua poporatiune micsta din care jumetate e compusa din Români. Se 'ntelege de sine, c'aci, dérú nu spre sud, Românii trebuie se'si caute 'ntinderea fruntarielorü. Afara de Dobrogea, mase compacte de poperatiune romana se mai gäsesce si pe malul drept alú Dunarii incä intr'un locü: in partea resariténa a clinului care forméza distanta dintre Romania si Serbia.

Vidinulü cu localitatile din prejurulü seü e poporatü de Romani, earä partea despre apusa de Serbi. Importanta stapanirii Vidinului e 'ntelésa de toti, si écé pentru ce Români tindu la acésta. Victoria lorü de la ahova si ideia de a asedia Vidinulu, asediu care credemü ca se va face 'n curendü, dovedesciü in destulü intentiunele lorü. Prin urmare, noi dorimú ca România sä cérä lucrari solide si anesäri (anexari n.r.) care nu'i vorü causa nemultumiri pentru viitorü.

Românul, 21, 30 noiembrie 1877

° ° °

Iata ce scrie Telegraful cu cateva luni inainte de intrarea României in razboi:

Bucuresci, 26 Iuliu - Ivanovici, fostu agentu comercialu in Tulcea, si Aurelianu directorulu scolei de agricultura din Bucuresti, au primit de la guvernu insarcinarea sa se duca in Dobrogea, spre a studia localitatile de pe acolo si a face unu raportu, deca Dobrogea merita sa fie anecsata la Romania.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 19 iulie 1877