Caii vechi dobrogeni

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Mai 2025
Timp de citire: 4 minute

Despre caii vechi dobrogeni gasim o mică istorie interesantă in lucrarea lui Nicolae Filip, Caii din 1915 si chiar o menţionare a cailor arăbeşti de la Techirghiol.

[...]
Istoria ne,spune că poporul get, ca şi poporul scit, era renumit; pentru călărie. Geţii ca şi sciţii trebuiau. să fie și buni crescători de cai. Filip, Regele Macedoniei, cumpără de la gurile Dunărei 20.000 de iepe alese, pe cari le trimise în Macedonia pentru prăsilă.

DIMITRIE CANTEMIR, care a călătorit deseori prin Dobrogea, în scrierea sa „Imperiul Otoman, ne spune astfel despre Dobrogea: „Țara aceasta produce și cai foarte iuți la fugă, pe cari turcii îi consideră ca cei mai buni după, caii moldovenești"

PEYSSONEL, consul francez în Crimea, în cartea sa » Despre comerțul Mării Negre:, din 1762, zice: Caii din Dobrogea sunt foarte căutaţi, sunt de talie mică și forţi, ca şi cei tătărești, însă mai bine făcuţi și mai gingași«. Aci cuvântul gingaș trebuie luat în sensul că sunt mai frumoși, iar nu mai debili. Tot în memoriile sale ne spune, că această provincie este renumită pentru rassa, ei de cai, mici, buiestrași, foarte stimaţi-de turci.

În trecut, existau și cai în stare sălbatică în câmpiile dela Dunăre și din Bugeac.

Calul dobrogean a fost obiectul „cântecelor și baladelor populare, astfel:

Voinicul îi ortoman,
Pe un cal negru dobrogean,
Ciuca-i bate botniţa,
Şi comiţa chișiţa.
Coada-i trage pogor verde,
Şi-i astupă urmele,
De nu i se văd săritele.

In escursiunea noastră în Dobrogea, ne-am interesat și de trecutul calului dobrogean şi am constatat că în vremuri :erau o mulţime de herghelii compuse din cai frumoși, de făptură mai mult arăbească. Nu este rău, credem, să cităm câteva exemple:

In comuna Techirghiol se găseă o herghelie mare, frumoasă, cu armăsari aduși din Arabia. Produșii acestei herghelii aveau o talie mai mare ca astăzi.

In comunele : Mahometcea, Nazarcea, Gelingec,, Cârgalâc, Caraharman, Peletlia, Chiorcioșmea, Tyrinez, “Rasova, Enigea, Biul- Biul, erau-: multe și frumoase. herghelii. Materialul acestor herghelii îl formau iepele. și armăsarii arăbeşti. In: plasa Mangalia mai ales, și în comunele locuite de turci, se găseă cel mai frumos: tip de cal. Vechiul cal dobrogean, cu făptura lui arăbească, cu vioiciunea și cu fondul lui, era un nepreţuit cal de călărie. Pe acele vremuri, fiecare turc, tătar, român, etc., avea cel puţin 30—40. de iepe, cari îi serveau şi la reproducție și la treeratul grânelor.

Locuitorii dobrogeni, și mai ales turcii, puneau mare preț pe armăsari; mulţi din ei cumpărau asemenea reproducători din Arabia, „Din existenţa! hergheliilor, cari se găseau. inainte în Dobrogea, precum și din faptul că în acele herghelii erau cai buni, se poate trage concluzia că, mai de mult în Dobrogea, „se puteau în condiţiunile de climă, hrană, etc., existente, produce cai frumoși și apți pentru călărie. Deși talia acestor cai nu era mare, voinicia și vioiciunea lor insă îi făceau foarte căutaţi. - După ce cunoaştem trecutul calului din Dobrogea, să "vedem care este starea prezentă.

Deşi prezentul nu se poate: compară cu trecutul, deși actualul cal dobrogean :este mult mai: degenerat ca “cel din trecut, deși răsboiul din anul: 1877—78 a distrus cea mai mare parte : din hergheliile dobrogene, cu toate acestea nu e mai puţin adevărat că Dobrogea astăzi încă constitue un centru de producțiune pentru calul de călărie. Din hergheliile dobrogene sau remontat cai pentru armată și încă cai buni. în satele locuite de turci se mai găsesc și astăzi urme din acei cai vioi și voinici. Calul dobrogean, propriu zis, s'a. împuţinat și a degenerat pentrucă astăzi cu condiţiunile de agricultură din Dobrogea, cu lipsa debușeului, cu lipsa, totală de îngrijire, „ întreţinerea lui a ajuns, foarte anevoioasă și nu mai îngădue locuitorilor a se mai ocupă cu producerea, calului.
[ ...]

Nicolae Filip
Caii : generalităţi, descrierea raselor de cai, creşterea, îngrijirea şi întrebuinţarea calului : Vol. 2 1915