Callatis

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Ianuarie 2022
Timp de citire: 3 minute

In 1911 cand Henric Sanielevici scria aceste randuri si chiar mai bine de un deceniu mai tarziu, inca se prefigura pe aceste meleaguri vechea cetate antica Callatis, precum si fosta ei istorie in coloane de marmura si piatra, sau in vasele si figurinele de ton imprastiate pe tot teritoriul ei. In mare parte acesta au fost aruncate la gunoi sau folosite ca material de constructie. Vechea Callatis a fost acoperita apoi cu noile constructii ale noilor veniti.

"Cind te plimbi prin Mangalia si imprejurimi, te isbesc gramezile de piatra cioplita ce zac pretutindeni ; prin curti, pe drumuri, pe locurile virane, pe cimp afara din oras... La inceput, nu dai prea mare atentie, crezind ca sunt ruinele caselor ramase pustii prin plecarea unui mare numar de turci ; dar in curind te'ncredintezi, ca aceasta explicare e numai in mica parte adevarata. Mai in fiecare curte gäsesti 5--10 metri cubi de piatra cioplita, si asezata in mod regulat, in vederea unei eventuale constructii viitoare ; piatra e strânsa si de pe drumuri, dar in cea mai mare parte e scoasa chiar din solul curtii: e destul sa sapi pamântul pan' la o adincime de un metru sau doi si aduni materialul trebuitor pentru a cladi o casa... "

"Despre vechimea acestor urme iti faci o idee, cand vizitezi baia romana din mijlocul orasului, si vezi boltile intrarilor, abia ingropate de doi metri-in vre-o doua mii de ani... Au ramas parti din ziduri, o placa mare de arama sub care ardea focul peste care se turna apa spre evaporare, conducte de scurgere (Din nefericire, nobila mina slujeste acuma ca loc de depunere pentru gunoae... Raposatul Tocilescu a vizitat-o odinioara si a recunoscut-o ca romana, dar n'a luat masurile trebuitoare). "

"La marginea Mangaliei, se poate vedea descoperit si deschis, un mormant din cele pe care le ascund tumulele... Fiind nevoe de piaträ pentru pavarea unei sosele, antreprenorul lucrarii,- dupa sfatul d-lui Pittard, se zice (d. Pittard, un antropolog elvetian, vine de multi ani prin tara si a publicat in Buletinul Stiintific al d-lui dr. Istrate, un studiu asupra scopitilor din satul Doua Mai, sat care-i tocmai in apropierea nemijlocitä a morintului descoperit)-a pus sa se sape un tumulus foarte innalt; dupa inläturarea unui strat de pämint, s'a dat peste o uriasä movila de piatra sfärämata, care a si servit pentru pavare, iar de sub pietre a apärut cavoul. E minunat acest cavou! La o depärtare de vre-o zece metri, de jur imprejur, se cunosc urmele ,unui zid : de sigur ca in timpul vietii celui inmormintat, mormintul a stat descoperit, aparat numai de imprejmuire, si abia dupa ce inhumarea s'a fäcut, s'a ingrämädit piaträ si pämint deasupra. Pe urmele zidului, sta astäzi un gard de ostrete, ridicat prin ingrijirea räposatului Tocilescu. "

H. Sanielevici, Viata Romaneasca 1911

Imaginile sunt publicate in "Arta şi arheologia" de Oreste Tafrali, 1924.