Cover Image

Caracicula 1910

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Decembrie 2021
Timp de citire: 5 minute

Dupa anexarea Dobrogei, locuitorii vechi si noi, lipsiti de reprezentanti politici zeci de ani, se aflau la mana unor functionari verosi, trimisi disciplinar in parte, cei care in restul tarii nu mai erau doriti in administratie.

Despre statutul politic al Dobrogei, de la 1878, timp de sase ani de zile, provincia a fost guvernata prin regulamente speciale si printr-o lege organica speciala, denumita si ,,Constitutia Dobrogei", pana cand Constitutia Romaniei a prevazut si integrarea Dobrogei, la 8 ianuarie 1884 ("Regatul României cu judetele sale din dreapta Dunării constituie un singur stat indivizibil"), hotarandu-se preluarea ireversibila a Dobrogei ca facand parte din Romania.

Drepturile politice aveau să fie acordate dobrogenilor abia prin legea din 19 aprilie 1909, modificată prin legea din 14 aprilie 1910, publicate împreună, cu textul integral, în Monitorul Oficial din 15 aprilie 1910. Respectiva lege avea să fie completată prin cea din 3 martie 1912, iar pentru prima data in 34 de ani, intre 8 si 14 noimenbrie, dobrogenii au participat la alegerile parlamentare din Romania. Sistemul electoral practicat era cenzitar, numai cetatenii care ajungeau sa plateasca taxe de peste 110 lei la oras si 48 de lei la sat, capatau calitatea de alegator.

Privitor la situatia din Dobrogea in aceasta perioada, un articol din Neamul Romănesc, de fapt o scrisoare a unui cititor din 1910, infatiseaza fara menajamente lipsa de drepturi a cetatenilor Dobrogei pe parcusul a mai bine de 30 de ani de la anexarea ei.

° ° °

PLINGERI DOBROGENE.

Primim următoarea scrisoare :

«Vă rugăm să ni mai explicaţi. cite ceva în foaia d-v. în privința legilor, "cum trebuie urmate şi ce cale să luăm ca să nemerim mai bine. Vă rnulţămin pentru ce ni-aţi spus pănă acuma, şi vă rugăm să vă dați toată silința spre a ne aduce la o cale mai bună. ! a «Noi, Dobrogenii, ne-am speriat, ni vine să ni luăm lumea în cap pentru nedreptatea pe care o suferim aici, în Dobrogea. Nu ştim 'ce să mai facem, "cui să ne mai plingem. Ne trimete Statul cîte un primar străin de sat, spune că noi, Romînii, n'avem vechime în Dobrogea ( ! N. R.) ca să punem primarul: nostru, iarna trecută, în zădar ne-am înscris pe listele electorale, căci nu vedem nimic după înscriere.

«Anul trecut, mai mulţi: locuitori am fost daţi judecății pentru. un drum care ni taie satul în două, şi nu are bunăvoință nimeni din autoritatea comunală să ni spuie ciţi metri spune planul că trebuie să aibă acel drum.

Cind am fost la judecată, d. judecător ni-a dat cite 10 lei amendă, fără să ştim măcar bine pentru ce. Spunea numa că aşa a făcut procesul-verbal d. primar. L-am rugat să ni spuie cel puţin cîţi metri trebuie să aibă drumul, dar a spus că asta nu e treaba dinsului.

Pe   dv. vă rugăm să spuneţi că ţeranul: nu cunoaşte legea pentru că nu are cine să i-o spuie. Ar înţelege-o el dacă i-ar arăta-o şi i-ar lămuri-o cineva, dar autorităţile noastre spun numai că te osindesc la cutare amendă, fără să-ţi spuie şi pentru ce şi după ce lege.

«Bietul 'ţeran vede şi el că nu e drept, după auzite, înţelege şi el că legea nu ar spune aşa, dar ce 'să facă ? Şi de aceia merge vorba că ţeranul e prost...

Mai anii trecuţi, cind era un alt subprefect, cînd venia în comună, ni spunea şi nouă multe lucruri de folos. Dar acuma subprefectul a venit în comună şi ne-a silit să votăm pe oamenii pe cari ni i-a arătat dinsul. Se vede că noi sîntem în afară de lege, dacă n'avem voie să ni alegem oamenii noştri. Noi aici nu putem să zicem nimic, căci jandarmul stă gata cu amenda.

Dar eu vă spun că prin amendă nu se ajunge la nimica bun, căci asta înseamnă bătaie de joc; rău poate să iasă, dar bine, nu, iar la noi a rămas vorba că să 'puie mina” pe ciomag.

«Ne jefuiesc Jidanii din Constanţa cum vor: de am cumpărat un plug sau o secerătoare cu poliţă şi am intărziat o zi, două, cînd mă duc să-l plătesc, găsesc poliţa vindută la bancă, şi rămin pe urmă cu portăreii şi cu tribunalul să mă jupoaie. Spuneţi dv. cum să facem să scăpăm de Jidani, că Statul li dă lor ajutor împotriva noastră.»

UN ȚERAN DIN CARACICULA (JUD. CONSTANȚA)

Supunem şi noi întrebarea înnaltelor autorități competente.

Neamul Romănesc, 20 iulie 1910

° ° °

Caracicula, in lb. turca Karaçuklu, Limanu astazi, este o comuna in apropiere de Managlia. Localitatea a fost intemeiata anul 1863 de colonisti turci si tatari. In anul 1887, in sat s-au stabilit 35 familii de germani venite din Basarabia. Acestea, insa, au emigrat in 1894, iar satul a fost populat cu romani veniti din stanga Dunarii, care au fost improprietariti aici.

° ° °

Vezi si despre pestera de la Limanu, "locul unde intri dar nu mai iesi":

https://techirghiol.com/drumuri-dobrogene-pestera-keiris-pestera-limanu-2016

° ° °

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

294
Techirghiol
29.03.2024 11:26
Actual: 21° C
Viteza vantului: 7.48 m/s