George Onciul și colindele românești – memorie, identitate și „fosile ale spiritului”
În istoria muzicologiei românești, numele lui George Onciul (Georg Ritter von Onciul, 1904–1981) ocupă un loc discret, dar fundamental. Format intelectual în perioada interbelică, într-un spațiu cultural de interferențe – Bucovina – Onciul aparține acelei generații de cercetători care au privit muzica românească nu ca pe un fenomen izolat, ci ca pe un rezultat al unor straturi istorice și culturale suprapuse. Pentru el, muzica populară nu era doar expresie estetică, ci document viu al devenirii unui popor.
Citește mai multDincolo de drumul care duce spre Adamclisi, acolo unde asfaltul se pierde printre bălării și tăcerea devine stăpână, se ascunde un sat pe care puțini îl mai știu: Abrud, fostul Mulciova otoman. Un sat cu o sosea care nu mai duce nicăieri, doar pana la ruinele fostului sat alaturat, dar care odinioară lega oameni, destine și credințe.
Citește mai multS'a afirmat de unii , și se afirmă chiar şi azi că ocupațiunea principală a Românilor , în vechime, n'ar fi fost agricultura, ci påstoritul și numai târziu românii au început să facă agricultură.
Citește mai multUn nume cu o sonoritate deosebita, exotica, numele unei mosii de la "coada ghiolului", cum numeam candva capatul de vest al lacului Techirghiol in care da albia paraului Urluchioi. Un loc departe de civilizatie cu drumuri greu practicabile.
Citește mai multFamilii fara pamant venind din coloniile catolice mai vechi Malcoci si Culeila, dar si din Caramurat (M. Kogalniceanu) s-au stabilit in Techirghiol, la lacul cu namol cu acelasi nume, despartit de mare numai de o fasie de pamant, cunoscut pentru efectele sale binefacatoare