Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Octombrie 2025
Timp de citire: 7 minute

Cine au fost protoromânii?

Protoromânii, numiți și romanici orientali, reprezintă populația romanică (latinofonă) formată în provinciile balcanice ale Imperiului Roman — în special Dacia, Moesia, Tracia și Illyricum — între secolele II și VII d.Hr. Aceștia sunt strămoșii direcți ai poporului român și ai celorlalte populații neolatine din Balcani: aromânii, meglenoromânii și istroromânii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Articolul lui Adrian Poruciuc, publicat în Arheologia Moldovei (vol. XLII, 2019), intitulat „O necesară reconsiderare a originii cuvântului românesc boier și a boieriei ca instituție specifică românilor, albanezilor și slavilor medievali (I)”, propune o nouă interpretare a originii termenului boier și a instituției boieriei.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Octombrie 2025
Timp de citire: 5 minute

Despre slavii așezați pe teritoriul României de astăzi și incursiunile lor la sud de Dunăre, întreprinse pentru a jefui și a lua robi, există numeroase mărturii ale cronicilor bizantine ale vremii. Potrivit acestor izvoare, populația romanizată din provinciile sud-dunărene a fost adesea luată în robie și strămutată la nord de fluviu.

Acești captivi — purtători ai limbii și culturii romanice — au contribuit în mod semnificativ la procesul de formare a populației de la nord de Dunăre desnazionalizând migratorii, stând astfel la baza etnogenezei poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Octombrie 2025
Timp de citire: 11 minute

V-ați întrebat vreodată ce a însemnat viața alături de slavi, stăpânii de odinioară care, trimițând prizonierii romani la nord de Dunăre — la muncă și pentru popularea teritoriului — au declanșat procesul de etnogeneză al poporului român?

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Iată că un publicist și filozof român, Sorin Cucerai, reia și el teoria mea, pornind de la endonimul „român”, care, de la o identitate politică inițială, ajunge, prin formarea poporului român, să desemneze o identitate națională.

Publicat de Aurel Băjenaru, 4 Octombrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Retragerea aureliană din Dacia a fost determinată de un complex de factori care au slăbit atât provincia nord-dunăreană, cât și Imperiul Roman în ansamblu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Octombrie 2025
Timp de citire: 2 minute

Despre carpi, istoricii moderni – mai ales cei români – susțin adesea că ar fi fost daci. În ultima vreme, există tendința ca toți barbarii din jurul Carpaților să fie considerați daci: geți, roxolani, sciți, ba chiar și traci.

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 Septembrie 2025
Timp de citire: 3 minute

De la retragerea aureliană la apariția vlahilor în izvoare

Retragerea aureliană (271–275 d.Hr.)

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Septembrie 2025
Timp de citire: 9 minute

Caut de mai bine de un an adevărata istorie a poporului meu – cei o mie de ani lipsă din cărțile de istorie oficiale. Ce se află în spatele încăpățânării cu care acest neam a susținut, de-a lungul secolelor, că este „român” și nu dac sau trac? De ce limba de bază este latina, comună și aromânilor, dar cu numeroase elemente împrumutate din Balcani? De ce lipsa unei limbi scrise până târziu în istorie? De ce acea limbă „slavă” și alfabetul aproape imposibil? De ce boieri și voievozi de origine străină, care își numeau poporul cu un exonim – „rumâni”? De ce atâtea toponime slave în România?

Simțeam că această istorie trebuie să existe undeva scrisă. Adunând cu grijă fragmente disparate, ajungeam mereu la aceeași concluzie: adevărata origine a poporului român este legată de Imperiul Roman. Surprinzător este că, în același timp, se poate vorbi și de o paradoxală continuitate a românilor în fosta Dacie Traiană.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Septembrie 2025
Timp de citire: 4 minute

Dimitrie Onciul (1856–1923), unul dintre cei mai mari istorici români preocupați de tema „Originea și etnogeneza poporului român”, în studiul intitulat "Dare de seamă, critică, despre «Teoria lui Rösler», studii asupra stăruinței Românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenopol", aduce o mărturie surprinzătoare, paradoxală în sprijinul „teoriei continuității”. Este vorba despre un pasaj din Cartea a II-a a Miracolelor Sfântului Dumitru, a doua parte a colecției Miracula Sancti Demetrii.

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Septembrie 2025
Timp de citire: ~1 minut

În ultimul timp au apărut teorii noi, vehiculate de unii lingviști „renumiți”, conform cărora limba latină ar proveni dintr-o limbă mult mai veche, vorbită de „barbarii” din care ne tragem. Însă astfel de ipoteze sunt lipsite de temei documentar și nu fac decât să alimenteze confuzii, fără a aduce dovezi solide. Sunt, de fapt, simple speculații moderne.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 3 minute

De Ziua Limbii Române, e firesc să ne plecăm cu respect asupra bogăției lexicale și a subtilităților care dau farmecul limbii noastre. Însă, dincolo de celebrare, merită să privim cu luciditate și spirit critic anumite mituri lingvistice care s-au înrădăcinat în conștiința colectivă. Unul dintre cele mai răspândite este acela că termenul „dor”, cu toată încărcătura sa emoțională, ar fi unic în lume și imposibil de tradus.

Publicat de Aurel Băjenaru, 31 August 2025
Timp de citire: 6 minute

„Limba Noastră cea Română” este o sărbătoare națională în Republica Moldova, celebrată pe 31 august începând din 1990. Aceasta marchează evenimentul din 31 august 1989, când limba română a fost adoptată oficial în Republica Moldova.

Pe 27 august 1989, în Piața Victoriei din Chișinău a avut loc una dintre cele mai mari demonstrații din istoria Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cu aproximativ 750.000 de participanți. Scopul principal al mișcării era obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, dar țara a mai așteptat încă doi ani pentru a-și câștiga libertatea. Cu toate acestea, acest moment a reprezentat un succes parțial, deoarece câteva zile mai târziu, pe 31 august, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat limba română ca limbă oficială și a hotărât revenirea la alfabetul latin.

Ziua Limbii Române se sărbătorește și în România la data de 31 august, din 2011.

Cu prilejul acestei sărbători, vă propun o incursiune în adevărata istorie a limbii române — o istorie profund legată de realitatea formării poporului român.

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Astă noapte, la Techirghiol, mi-am amintit de nopțile de odinioară de aici pline de insomnii creative, sau măcar pline de acumulări, trăiri în „misterul nopții”, trezit de un bezmetic cu generatorul său de larmă pe două roți.

Am simțit nevoia să verific o postare anterioară legată de limba folosită de Mircea cel Bătrân în corespondență și în familie. Și iată ce am descoperit:

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 August 2025
Timp de citire: 7 minute

Un obicei popular românesc uitat, pe care astăzi l-am numi barbar, ne sugerează încă o dată legatura noastră cu romanii latini ai Romei antice. Jujeul sau Jijeul în Dobrogea, reprezintă torturarea câinilor, uneori până la moarte, ca pedeapsă pentru lipsa lor de vigilență la atacul nocturn al galilor, în anul 380 î.Hr., când doar găgăitul gâștelor sacre ale Iunonei a salvat Capitoliu.

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 August 2025
Timp de citire: 4 minute

Un proverb săsesc, încă rostit astăzi cu tentă ironică, spune: „Er hat sie verlassen, wie Sanct Paul die Bloch” („El i-a părăsit, ca Sfântul Pavel pe români”).

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Iulie 2025
Timp de citire: 11 minute

Lucrarea de mai jos scoate la iveală idei și convingeri ale unor istorici români de la începutul secolului trecut, care, spre deosebire de curentele naționaliste ulterioare, nu erau atât de influențați de entuziasmul dacic. Aceștia erau conștienți de caracterul îndoielnic al unor teorii legate de originea noastră și căutau adevărul, atât cât le permiteau mijloacele limitate ale vremii.

Prezint aici un fragment din frământările unui istoric al epocii, tocmai pentru originalitatea teoriilor sale. Trebuie menționat, însă, că nici el, nici Nadejde nu au reușit să distingă românescul printre toponimele slave din zona Văii Oltului.

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Iulie 2025
Timp de citire: 15 minute

Sau, mai degrabă, cine am fost noi?!

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Iulie 2025
Timp de citire: 2 minute

Revin cu o subliniere privind procesul prin care ziua de „Duminică” a apărut în forma în care o cunoaștem astăzi, precum și asupra perioadei în care s-a desfășurat acest proces — o epocă în care Dacia romană fusese deja de mult abandonată.

Publicat de Aurel Băjenaru, 29 Iunie 2025
Timp de citire: 8 minute

Originea Românilor - o scurtă sinteză a articolului.
"Duminică", denumirea zilei a 7-a a săptămânii s-a născut numai în mijlocul urmașilor unui popor a carei evoluție a urmat toate etapele legate de cultura imperiului roman, legile și obiceiurile sale, cel mai devreme după anul 321 d-Hr. când ziua de odihnă decretată de împăratul Constantin capătă numele de "Dies Solis" și următoarele doua secole, până în anii 550 d-Hr., când oficial aceasta zi se va numi "Dies Dominica". Presupușii locuitori ai vechii Dacii retrași în munți din anii 270 d.Hr. după cum spun teoriile continuitații nord-dunărene, nu aveau cum să participe astfel la viața cultural-religioasă a imperiului pentru a lua parte la aceste schimbări.