[...]
Prin valurile vremilor tulburi, prin cari au trecut părinţii noştri ştim apriat atâta că într'o vreme Românii au alcătuit dimpreună cu Bulgarii, o împărăţie care mai târziu a ajuns sub cârma Asaneştilor români; unul dintre aceştia, mândrul împărat Ioaniţă, sau Ioan cel trumos (Kalojoanes) a mărturisit Papei Inocenţiu III, că ei sunt »de neam şi sânge Roman.« şi a încheiat pe o vreme Unirea cu Biserica Romei. Dar pentru ca să se facă unirea aceasta a trebuit să se întâmple desbinare, şi desbinarea s'a fost întâmplat în veacul al nouălea, sub craiul Bulgarilor Boris. Atunci s'a întâmplat „fatalul destin", care ne-a rupt de tot de Roma veche a străbunilor, şi ne-a legat de Roma cea nouă a grecilor duşmani, moment pe care D. Oniciul astfel ni'l ficseasă după o veche cronică românească:
Citește mai multPreotul armean Hugas lngigian (1758-1843), calator care s-a perindat şi prin Bucureşti pe vremea Mavroghenilor, era un învăţat autor de scrieri istorice şi geografice care a lăsat o bună descriere a oraşului inclusă într-o vastă lucrare intitulată Geografia celor patru părti ale lumii, elaborata în 11 volume sub auspiciile congregaţiei religioase a Mcchitariştilor din Veneţia, la care a contribuit şi dânsul. Ingigian a redactat părţile referitoare la Turcia europeană şi Armenia, inserând capitolul despre ţările româneşti în volumul VI al acestei vaste colecţii, tipărită la Veneţia în 1804. Ştirile corespund însă epocii 1780-1785 şi tratează despre situaţia lor .geografică, guvernământul, organizarea administrativă şi bisericească, situaţia economică ş.a.
Interesanta este referirea sa la conducatorii slavi ai romanilor, traducere la randul ei mentionata intr-o comunicare a Academiei Romane de mai jos.
Citește mai multCu mult înainte de apariția primelor "voivodate" românești de pe teritoriul actual al României am aflat despre "Marea Vlahie" din Balcani/Tessalia, statalitatea vlahă confundată des și cu placere de istoriografii români cu Valahia de mai târziu, vlahii din Balcani fiind cei care au participat la crearea celui de-al doilea Imperiu Bulgar. Înainte de apariția cu adevărat a voevodatelor românești aflăm și despre vlahii din Croația , despre viața lor, cătunele lor și voevozii lor.
Citește mai multȘtiți ce este aceea o "slobozie"?!
Citește mai multD. Sextil Puşcariu a conferenţiat (Vineri, 4 Dec.) despre cea mai înstreinată ramură a poporului nostru, "Românii din Istria", cari se sting pe încetul în massa populaţiunii slave, în mijlocul căreia trăesc.
Citește mai multV. Diamandi în "Românii din Peninsula Balcanică, 1913", fragment:
Citește mai multPrimii români, o societate care s-a reînchegat nou tărziu în istorie, spoliată de voevozi și bojari străini de neam, își găsește salvarea tot prin străini.
Primii voevozi nu au putut fi români adevărați dacă au lăsat poporul să decadă astfel. Nu pot decât să consider că au petrecut generații în iobăgie cruntă pentru a accepta la final și jugul fanariot care totuși a adus și civilizarea.
Citește mai multIstoria noastră a românilor este de mult scrisă, trebuie să știm să o vedem și să o înțelegem.
Citește mai multIată că dl. Filipescu mai jos propune și o dată, un eveniment, de când au "pierit" (1220), de când au fost desnationalizati Românii din Serbia, cei din care ne tragem și noi în mare parte, de unde ne vin și voievozii.
Citește mai multIn cartea sa "O călătorie la vlahii (românii) din Kraina, Croaţia şi Dalmaţia", Teodor Burada ne vorbeste de Vlahi, urmasii romanilor si latinisatilor din Balcani, consemnati aici de cronicarii vremurilor trecute. Deci Vlahii erau cunoscuti in Balcani de la sosirea serbilor aici, din anul 610. Oare cum isi ichipuie istoricii romani ca ei sa fi venit din fosta Dacie Traiana aici, nestiuti de nimeni, ca apoi, sase sute de ani mai tarziu, sa apara in istorie si sa se raspandeasca iarasi pe teritoriul fostei Dacii ?
Citește mai multCare este adevărata noastră religie creștină ca români, moștenitorii romanilor?
Citește mai multGrecii au încercat sute de ani să-i desnaționalizeze pe romani numindu-i Vlahi, Daci, Bessi. Mai târziu, până în zilele noastre, o fac cu urmașii lor ramași în Balcani, aromânii numindu-i Elini romanizați. Iată ce se întâmpla în urmă cu o sută douăzeci de ani în Balcani.
Citește mai multDespre trecerea românilor la ortodoxie.
Citește mai multDumnezeu , Dominus-Deus, cruce , crux, înger, angelus, sărbătoare, servare, botez, baptizare, blestem , blasphemare, rugăciune, rogatio -onem, închinare , inclinatio -onem, preot, presbiter , chiar și păgân, paganus care inițial însemna sătean, dar creștinii îi numeau păgâni cei ce se închinau idolilor, pe sătenii la care încă nu ajunsese creștinismul, toate aceste noțiuni de baza ale religiei creștine sunt exprimate în romănește în cuvinte care provin din latina. Deci nu mai încape nici o îndoială că creștinarea românilor a fost una de rit latin inițial.
Citește mai multIată cum o interjecție banală din negurile vremurilor, un arhaism, ne dă un indiciu despre etnogeneza românească din Balcani.
hăis
1. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga.
etimologie:
cf. limba sârbă, croată ais
Din limba sârbă, limba croată ?!
Citește mai multIOAN NĂDEJDE despre etnogeneza românească și venirea românilor la nord de Dunăre după anul 1000.
Citește mai multIată că Ioan Nădejde (1854 – 1928) citând din scrierile cronicarilor vremurilor trecute, ne arată când au fost menționați primi Vlahi în Muntenia și Modova înainte de "descălecatul" primilor voievozi, la 1222, la 950 de ani de la părăsirea Daciei de catre romani.
Citește mai multIgnaz Aurelius Feßler (1756 - 1839) a fost un teolog catolic, orientalist, profesor universitar, capucin și francmason, precum și superintendent general luteran.
Afirmațiile sale, cu mici rezerve, susțin teoria mea a etnogenezei romanești la sud de Dunăre, dintre romanii vorbitori de limba latina negrecizati, locuitori ai imperiului devenit bizantin, indiferent de originea inițială și transferul acestei populații începand cu secolul IX la nord de Dunăre.
Citește mai multSub numele de "Istoria Literaturei Române", iată mai jos adevărata istorie a românilor, cum se învăța ea la 1884 înainte de a se falsifica obsesiv de reprezentanții unui curent dacofil, autohtonist care se pierde în negura istoriografiei romanești de peste munți, din Țara Românească și Moldova. Referințele bibliografiei sunt pentru vremea aceea impresionante, iata numai cateva fragmente mai jos. Am pastrat la tehnoredactare limba si ortografia originala din acel timp.
Citește mai multUrmele Vlahilor de la sud de Dunare - Thomas Tuscus despre "Pascua Romanorum", Pășunile Romanilor, Vlahia dintre Ungaria și Panonia.
Citește mai mult