În istoriografia străină am găsit desori referiri la Vlahii strămutați forțat de Bulgari la nord de Dunăre, în special în Transilvania la muncă forțată în minele de sare sau de minereuri. Amănunte mai exacte nu am reușit să găsesc până acum. Dar iată că am descoperit în Serbia de vest grupuri de Vlahi considerați de toți ca țigani, a căror limbă etnică este româna. Sunt ei primii Vlahi, primii români de pe teritoriile a ceea ce a devenit apoi România de astăzi?
Citește mai multÎn lucrarea "EVREII ÎN ȚĂRILE ROMÂNEȘTI" scrisa de ANASTASE N. HÂCIU dăm de o referire la evrei băștinași în fosta Dacie încă de pe vremea lui Traian, dacă nu mai devreme.
Scrisă de un evident antisemit, pofersorul aromân Hăciu, lucrare prefațată de un alt anitsemit, academicianul Mehedințiu și luând că martor de referință pe ultra-naționalistul Nicolae Iorga, antisemit convins, rândurile de mai jos sunt uimitoare și ar trebui să provoace multa iritații în rândurile susținătorilor tezei protocronismului romanesc și a întâietății nației "daco-romane" pe aceste teritorii ale României moderne. Nație (daco-romană) care a existat numai în închipuirile daco-maniace ale unor naționaliști cu complexe de inferioritate națională. Strămoșii noștri au fost romani.
Citește mai multAu existat oare aici romani latini deveniți vlahi la recucerirea Dobrogei de către bizantini (971), sau e vorba de Vlahii din Bulgaria, de asemenea recucerita de bizantini la 1014?
Citește mai multFormarea poporului român, a Vlahilor din romanii Daciei Aureliene (de la sud de Dunăre) este confirmată mai jos în istoria nașterii și propagării mitului Dacia de Aurel A. Mureşianu, (n. 15 iulie 1889, Brașov, Austro-Ungaria – d. 18 septembrie 1950, Orașul Stalin, România), fiul lui Aurel Mureșianu, primul ziarist profesionist din Transilvania și redactor-șef al Gazetei de Transilvania, un istoric și publicist cu o bogată activitate culturală.
În rezumat vă prezint ca introducere concluzia lucrarii lui Aurel A. Mureşianu, unul dintre cele mai elocvente capitole ale demitizării istoriei noastre naționale falsificate de obsesia "dacismului":
"Ce mai rămâne deci din „dacismul" neamului nostru românesc? — O simplă iluzie cauzată de predilecţia primilor organizatori politici ai Europei, a Romanilor, pentru numele simbolice ale grupurilor de popoare pe care le-au supus, cel puţin în parte, ordinei şi civilizaţiei latine."
Citește mai mult[...]
Prin valurile vremilor tulburi, prin cari au trecut părinţii noştri ştim apriat atâta că într'o vreme Românii au alcătuit dimpreună cu Bulgarii, o împărăţie care mai târziu a ajuns sub cârma Asaneştilor români; unul dintre aceştia, mândrul împărat Ioaniţă, sau Ioan cel trumos (Kalojoanes) a mărturisit Papei Inocenţiu III, că ei sunt »de neam şi sânge Roman.« şi a încheiat pe o vreme Unirea cu Biserica Romei. Dar pentru ca să se facă unirea aceasta a trebuit să se întâmple desbinare, şi desbinarea s'a fost întâmplat în veacul al nouălea, sub craiul Bulgarilor Boris. Atunci s'a întâmplat „fatalul destin", care ne-a rupt de tot de Roma veche a străbunilor, şi ne-a legat de Roma cea nouă a grecilor duşmani, moment pe care D. Oniciul astfel ni'l ficseasă după o veche cronică românească:
Citește mai multPreotul armean Hugas lngigian (1758-1843), calator care s-a perindat şi prin Bucureşti pe vremea Mavroghenilor, era un învăţat autor de scrieri istorice şi geografice care a lăsat o bună descriere a oraşului inclusă într-o vastă lucrare intitulată Geografia celor patru părti ale lumii, elaborata în 11 volume sub auspiciile congregaţiei religioase a Mcchitariştilor din Veneţia, la care a contribuit şi dânsul. Ingigian a redactat părţile referitoare la Turcia europeană şi Armenia, inserând capitolul despre ţările româneşti în volumul VI al acestei vaste colecţii, tipărită la Veneţia în 1804. Ştirile corespund însă epocii 1780-1785 şi tratează despre situaţia lor .geografică, guvernământul, organizarea administrativă şi bisericească, situaţia economică ş.a.
Interesanta este referirea sa la conducatorii slavi ai romanilor, traducere la randul ei mentionata intr-o comunicare a Academiei Romane de mai jos.
Citește mai multCu mult înainte de apariția primelor "voivodate" românești de pe teritoriul actual al României am aflat despre "Marea Vlahie" din Balcani/Tessalia, statalitatea vlahă confundată des și cu placere de istoriografii români cu Valahia de mai târziu, vlahii din Balcani fiind cei care au participat la crearea celui de-al doilea Imperiu Bulgar. Înainte de apariția cu adevărat a voevodatelor românești aflăm și despre vlahii din Croația , despre viața lor, cătunele lor și voevozii lor.
Citește mai multȘtiți ce este aceea o "slobozie"?!
Citește mai multD. Sextil Puşcariu a conferenţiat (Vineri, 4 Dec.) despre cea mai înstreinată ramură a poporului nostru, "Românii din Istria", cari se sting pe încetul în massa populaţiunii slave, în mijlocul căreia trăesc.
Citește mai multV. Diamandi în "Românii din Peninsula Balcanică, 1913", fragment:
Citește mai multPrimii români, o societate care s-a reînchegat nou tărziu în istorie, spoliată de voevozi și bojari străini de neam, își găsește salvarea tot prin străini.
Primii voevozi nu au putut fi români adevărați dacă au lăsat poporul să decadă astfel. Nu pot decât să consider că au petrecut generații în iobăgie cruntă pentru a accepta la final și jugul fanariot care totuși a adus și civilizarea.
Citește mai multIstoria noastră a românilor este de mult scrisă, trebuie să știm să o vedem și să o înțelegem.
Citește mai multIată că dl. Filipescu mai jos propune și o dată, un eveniment, de când au "pierit" (1220), de când au fost desnationalizati Românii din Serbia, cei din care ne tragem și noi în mare parte, de unde ne vin și voievozii.
Citește mai multIn cartea sa "O călătorie la vlahii (românii) din Kraina, Croaţia şi Dalmaţia", Teodor Burada ne vorbeste de Vlahi, urmasii romanilor si latinisatilor din Balcani, consemnati aici de cronicarii vremurilor trecute. Deci Vlahii erau cunoscuti in Balcani de la sosirea serbilor aici, din anul 610. Oare cum isi ichipuie istoricii romani ca ei sa fi venit din fosta Dacie Traiana aici, nestiuti de nimeni, ca apoi, sase sute de ani mai tarziu, sa apara in istorie si sa se raspandeasca iarasi pe teritoriul fostei Dacii ?
Citește mai multCare este adevărata noastră religie creștină ca români, moștenitorii romanilor?
Citește mai multGrecii au încercat sute de ani să-i desnaționalizeze pe romani numindu-i Vlahi, Daci, Bessi. Mai târziu, până în zilele noastre, o fac cu urmașii lor ramași în Balcani, aromânii numindu-i Elini romanizați. Iată ce se întâmpla în urmă cu o sută douăzeci de ani în Balcani.
Citește mai multDespre trecerea românilor la ortodoxie.
Citește mai multDumnezeu , Dominus-Deus, cruce , crux, înger, angelus, sărbătoare, servare, botez, baptizare, blestem , blasphemare, rugăciune, rogatio -onem, închinare , inclinatio -onem, preot, presbiter , chiar și păgân, paganus care inițial însemna sătean, dar creștinii îi numeau păgâni cei ce se închinau idolilor, pe sătenii la care încă nu ajunsese creștinismul, toate aceste noțiuni de baza ale religiei creștine sunt exprimate în romănește în cuvinte care provin din latina. Deci nu mai încape nici o îndoială că creștinarea românilor a fost una de rit latin inițial.
Citește mai multIată cum o interjecție banală din negurile vremurilor, un arhaism, ne dă un indiciu despre etnogeneza românească din Balcani.
hăis
1. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga.
etimologie:
cf. limba sârbă, croată ais
Din limba sârbă, limba croată ?!
Citește mai multIOAN NĂDEJDE despre etnogeneza românească și venirea românilor la nord de Dunăre după anul 1000.
Citește mai mult