Întrebarea despre "țiganii tătari", a constituit intotdeaua o jignire pentru tătari, aceștia considerand că aceasta asociație nu-și are rostul, ei nu au "ținut" niciodată țigani, în cazul acesta fiind vorba de țigani aciuați pe lângă așezările tătărești care le-au deprins vorba, obiceiurile, cultura și mai ales ... "muzica bizară" devenind muzicanți tătărești. Așazisul studiu antropologic făcut de renumitul cercetător elvețian Eugène Pittard în anii 1900, confirmă ca și concluzie această supoziție.
În imagine șatră de "țigani tătari", lucrători salahori în 1895 la șantierul arheologic Adamclisi.
Citește mai multOriginea tătarilor din Dobrogea.
Seminţiile tătarilor nostri.
Caracterele satului tătărăsc.
Cum trăiesc tătarii.
lnteriorul.
Starea Culturală.
Starea economică.
Politica tătărască.
Apus sau rasărit?
(Un necrolog închinat tatălui lui KIazim Abdulachim și Selim Abdulachim, tătari eroi de la Mărășești.)
Citește mai multIată o relatare despre lupta de la Turtucaia din martie 1854 la care participă în armata otomană împotriva rușilor și 400 de tătari dobrogeni, deci tătari care locuiau in Dobrogea dinaintea Războiului Crimeei.
Citește mai multMai nou întâlnesc imaginea de jos vehiculată ca "hora tradițională la tătari".
Citește mai multUn sacrilegiu
Citește mai multAu plecat din stepele lor în căutare de păşuni şi prăzi iar după victorii succesive societatea nomadă a devenit vremelnic sedentară.
Citește mai multGeambec hogea era şi invătător la şcoala confesională.
Citește mai multSe pregăteau mulți de plecare :
Citește mai multValurile miscätoare ale Tätarilor, ce au stäpânit odatä toatä Rusia sudicä si care au amenintat intr-un moment dat Europa, se intindeau intre1334-1335, adicä tocmai in preajma descälicatului Moldovei si a expasiunii Tärii Românesti a Basarabilor in spre pärtile tätäresti asupra Basarabiei sudice si asupra Dobrogei nordice pânä in regiunea Babadagului, ceia ce insemneazä cä ambele maluri dela Dunärea de jos au fast näpädite de roiurile cosurilor tätäresti, formând o unitate sub aspectul etnografic.
Pe vremuri, când călătoriam în lungul şi latul Dobrogei, poposiam uneori prin cât un sat tătăresc.
Publicistul si scriitorul Ion Dumitrescu-Frasin (1900-1951), a sosit ca invatator in satul de tatari Pervelia (Mosneni) la 19 ani, unde a organizat prima scoala romanesca, pe care a condus-o timp de 3 ani. Din acest timp ne-a lasat cateva studii de o deosebita valoare despre tatarii dobrogeni, obiceiurile si folclorul lor. In 1929, se reintoarce la Mosneni si fixeaza intr-un nou articol, viata si societatea pe care a regasit-o acolo.
Am reprodus aici un alt articol al învățătorului Dumitrescu despre tătarii din Pervelia neschimbat, fară nici o interpreatare sau adaos căci, numai în forma nefalsificată, articolul reușește să ne redea savuros, imaginea societății rurale din fostul sat tătăresc Pervelia la început de secol trecut.
Citește mai multPublicistul și scriitorul Ion Dumitrescu-Frasin (1900-1951), ca învățător în satul Moșneni, sat numit inițial și Pervelia sau Perveli (Pir Veli - "Veli Bătrânul"), aparținând de comuna 23 August (Tatlageac) din Constanta, ne prezinta în câteva articole, societatea tătărească pe care a cunoscut-o în jurul anilor 1920 la fata locului.
Citește mai multEra odată un om care avea o fată așa de bună și de frumoasă, cum rar mai poți găsi și de aceea era râvnită și pețită de toți flăcăii de prin prejur. Odată veni unul și o ceru. Cum flăcăul era de neam bun, frumos și bogat, tatăl i-o făgădui.
Citește mai multAm regasit un articol crezut de mult pierdut, in care invatatorul si publicistul Ion Dumitrescu face o radiografie a societatii tataresti din Dobrogea, cum probabil nu a mai facut-o nimeni vreodata. Acesta descrie cu o acribie deosebita viata si obiceiurile tatarilor printre care a trait 3 ani, dand la iveala amanunte din viata acestora, probabil de mult uitate chiar si de comunitatea tatareasca insasi.