Ceva relativ la creşterea vitelor

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Ianuarie 2021
Timp de citire: 3 minute

Citind in revista «Albina», cele scrise sub titlul «Puterea şi binefacerile cooperativei in Elvetia», m'au fäcut sá má gândesc la tristele constatäri ce meseria mea, mi-a dat prilejul sa fac relativ la cresterea vitelor in tara noastrá si mai ales in Dobrogea, unde functionez de câtva timp.

S'a scris mult si tot atât s'a vorbit,cu privire la causele degenerärii raselor de animale. S'a constatat de toti acei ce au voit sä constate, cä populatiunea ruralá nu se mai ocupä cu cresterea de vite si tot atunci s'au aratat si causele pentru care nu se mai cresc vite la noi in tarä. Intinderea agriculturei e una şi cea mai principalá, şi toti cei ce voesc pot sá se convingá cá astäzi in í:ntreaga tarä aproape nu se mai gásesc izlazuri pentru pásunatul vitelor, totul s'a arat.

Toti cei ce au fäcut aceastá constatare şi erau in másurá de a împiedeca rául, s'au märginit sä constate, şi sá ia másuri altele iar nici de cum de a împiedeca ca räul sá nu se întinzá şi acolo unde nu pätrunsese încá.

Dacä in Dobrogea şi in judetele de baltá se mai adáposteau cirezi de boi, herghelii de cai şi turme de oi, era cá izlazurile se gáseau ïncá pâstrate, aşa cum legiuitorul prin legea împroprietäririlor rurale, Art. 24 din anul 1882, prevázuse. Astázi í'nsá plaga s'a iñtins, izlazurile din bälti se ará, izlazurile in devàlmäsie se impart la locuitori, se ará, şi locuitorii nu mai tin decât 2 boi de plug, şi atâta tot, cäci nu are unde sá le mai päşuneze.

Statul nu ia másuri sá nu se aprobe parcelárile izlazurilor, care, conform legii, trebue sá ràmâná numai izlazuri, neputând sub nici un cuvant şi sub nici un motiv, a li se schimba destinatia.

Totdeauna însá când cate un aga numit inginer, i-a cate 4 lei de hectar pentru planul de impartire a izlarurilor, totdeauna, zic, li se aprobá de autoritátile in drept aceste acte de distrugere a creşterii vitelor din tara noastrá.

Nu ï:ncape îndoialá cá locuitorul iesit din deválmásie, nu mai tine un metru de izlaz pentru pásunat, iar vitele le hráneste la pripon pe marginea santului şi statul le trimite tauri de rasa, pentru imbunatatirea raselor.

Izlazurile au fost acelea cari au tinut pâna in prezent renumele vitelor din Dobrogea şi mai ales a calului.Sá se trimeata de Minister inspectori zootehnici şi sá faca constatarile cuvenite, pentru i:mpiedicarea distrugerii izlazurilor, si cu ea a distrugerii cresterii vitelor in Dobrogea. Sa se ia másuri sa nu sé arendeze, cel putin in Dobrogea unde nu e disparuta cu totul vechia deprindere a cresterii vitelor, portiunile de teren ale statului, destinate pentru pasunat, pe la arendaşi cari impun conditiuni grele, abuzând de nevoia in care se gasesc crescatorii mici, de a seînvoì la dânşii.

Sa dea prioritate asociatiunilor de crescaturi, cari adesea sunt inlaturate de a putea obtine aceste terenuri la cari au concurat alaturi cu arendasii, şi apoi numai i:ncetul cu incetul, când se va substituì pásunele cu livezile artificiale, sa permita í:ntrebuintarea izlazurilor ca terenuri de cultura.

Stef. Stelian

Medic veterinar al jud. Constanta.

Albina : Revistă enciclopedică populară, 11 iunie 1906

In imagine Dobrogea la 1920 (sursa imagoromaniae.ro)