Chestia Dobrogei

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Mai 2022
Timp de citire: 6 minute

La aproape 20 de ani de la preluarea Dobrogei în administrație românească, iată un bilanț dezastruos al integrării provinciei în România, într-o analiză tăioasă și concisa a ziarului național Adevărul, preluată de publicația săptămânală locală "Constanța".

Pentru o mai buna înțelegere e bine de știut că, Dobrogea aflată sub un regim excepțional legal până în 1909, se afla la discreția celor doi prefecți de Tulcea și de Constanța trimiși de guvern. Aceștia hotărau pentru fiecare localitate câte trei consilieri comunali dintre care unul trebuia numit primar. La schimbarea guvernului se schimbau și prefecții, iar că atare, urmau schimbările de primari, deseori în afara incidenței legii.

Lipsa de viziune a României în privința Dobrogei, este de fapt o continuare a aceleași politici dezastruaose duse în Basarabia de Sud.

Județele Cahul, Bolgrad și Ismail primite de Moldova în urma Tratatului de Pace de la Paris în 1856 în urma Războiului Crimeii (1853-185), zonă intrată apoi în componența noului stat România format la 1859, au fost tratate cu aceeași vitregie, "sălbăticie" și incompetență că și Dobrogea în primii 20 de ani de la preluarea ei, spune Adevărul.

Aceste trei județe din sudul Basarabiei au fost schimbate cu Dobrogea la dorință expresă a Rusiei, schimbul fiind ratificat internațional în cadrul Tratatului de pace de la Berlin din 1878, în urma războiului ruso-turc, când România și-a obținut și independența.

Dar iată și articolul mai jos:

° ° °

CHESTIA DOBROGEI

Administraţia românească , care la orașe o vedem cât e de ticăloasă, la sate e oribilă . Numai acei cari trăiesc la ţară ştiu câte au de suferit bieţîi oameni din partea unei cărmuiri nelegiuite, fară simțul dreptății, fară teamă de legi, fară respect de persoană.

Dacă în Capitală, sub ochii şi sub controlul guvernului, ai parlamentului, ai presei, se petrec atâtea neomenii și atâtea sălbătăcii, daca aci ajung ceasuri cînd legile nu mai au putere iar administraţia are prea multă putere, ne închipuim ce poate fi prin colțuri depărtate și ascunse.

Ştim ce a fost administraţia românească în Basarabia. A fost în lung şir de abuzuri și de malonestitaţi , fabrică de deputați, izvor de hoții, pământ de exil, provincie nenorocită și năpăstuită unde se trimeteau toți disgrațiatii și toți nevolnicii pentru treburile publice.

Dobrogea a luat locul Basarabiei. Aci, unde avem de a face cu atâtea populaţiuni streine, în loc că să se trimiță floarea administratorilor noștri și departe de a caută, pe de o parte să românizam provincia iar pe de alta și mulţumim pe streini, politica ce facem e cât se poate de detestabilă.

Nenorocirea este că , afară de vreo doi - trei, restul prefecţilor trimişi peste Dunăre au fost oameni de paie, favoriți nevolnici ai miniştrilor puternici, pensionari neputincioşt şi istoviți.

În loc, precum am mai spus'o, să avem în Dobrogea prefecți cu mintea ageră, cu inteligența întreagă , cu concepțiunea vie, trimetem invariabil, ori pe cei cari nu mai au loc dincoace de Dunăre, ori pe nişte nenorociţi cărora le mai lipsesc câte-va luni că și împlinească anii de pensie.

Aceste sub-valori patente, aceşti oameni mai puțîn de cât mediocri, sint incapabili a pricepe rolul pe care îl au în Dobrogea şi felul de adininistraţie pe care trebue să'l facă . Aceşti chiţibuşari de cancelarie se opresc în tot-d'auna la amănunte, cusururile individuale îi impresionează , micile meschinării zilnice îi opresc în loc și le consuma activitatea.

În loc și arunce de sus priviri de vultur peste întreagă Dobroge și să manieze cu o mână puternică acea varie țațe de neamuri , din potriva , dânșîi se scoboară la nivelul lumei vulgare şi işi petrec tot timpul în härtuieli de mahala, când cu o colonie, când cu cea l'alta.

De aci rezultă că atunci când administraţia noastră voieşte să fie energică, devine bratala şi sălbatecă, nemulţumeste lumea și silește populaţiunile să emigreze, precum se întâmplă cu turcii și Romanii : iar când administrația işi închipuie că e prudentă şi blajina, devine ridicul de slabă și ridicul de incapabilă , precum i să întâmplat adese -ori față de bulgarii din Tulcea.

Administratorii noştri nu cunosc secretul de a fi energici și demni , de a fi severi și drepţi, de a tine sus drapelul țării, fară a nemulţumi populațiile: lor le lipseşte tactul indispensabil care singur îi poate povăţui când să strångå friul, când să'l mai slăbească, când să facă concesiuni unei rase, când celei -l'alte.

Dar să fim drepți şi să nu nitam că dacă prefecţii s'au arătat, în general , atât de nuli, vina de căpetenie este a guvernelor noastre.

Până acuma mu cunosc un singur șef de guvern şi un singur ministru de interne , care să fi avut un plan general cu privire la Dobrogea şi care să fi indicat prefecţilor politica permanentă ce au de urmat.

Guvernele noastre încă nu ştiu ce înseamnă pentru noi Dobrogea, care este valoarea ei politică şi comercială, ce foloase putem trage din anexarea ei, cum o putem româniza mai repede şi mai uşor, pe care rasă trebue să încurajam și pe care să o descurajăm , cine ne sunt prieteni În Debrogea şi cine duşmanii , etc. etc.

La toate aceste intrebări principale, nici un guvern nu a răspuns ceva mai mult, cred că nici unul nu să gândit. Dacă-i aşa --şi așa este --și nu mai invinovațim prefecţii decât cu măsura.

Câtă vreme ne vom mărginii a face politicianizm prost, cîtă vreme ne vom consuma activitatea în rivalitāti idioate şi certuri de mahala , mai bună administraţiune nu o să avem.

Să privim lucrările mai de sus și să înţelegein că cele ce se petrec acum în Dobrogea sunt resultatul politicei generale a guvernelor, iar nu consecință politicei parţiale a prefecţilor.

( Adevărul )

Constanța, publicație săptămânală, 2 februarie 1897

° ° °

În imagine hotelul Continental din Constanța la început de secol trecut.