Cover Image

Colonelul Tarnoschi, Mackensen și lupta de la Topraisar

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Octombrie 2021
Timp de citire: 17 minute

(Următorul articol ar trebui citit cu rezerva căci în alte surse nu am mai găsit confirmarea întâmplărilor descrise mai jos, mai ales că din relatare aflăm că trupe ale diviziei 10 din care făcea parte și brigada 40 comandată de Tarnoschi a părăsit poziția dintre mare și lacul Techirghiol de la Eforie, făcând apoi să cadă tot frontul de la Urluchioi- Topraisar- Ageamler.)

Războiul mondial. Încă înainte de 14 August 1916, data, când Romania a declarat razboiu Austro-Ungariei, pentru desrobirea fraților din Ardeal, din Banat și din Bucovina, Colonelul Tarnoschi Ioan a fost chemat din rezerva și i s'a încredințat comanda brigadei 40 compusa din regimentele 38 și 78 Brăila.

În ziua de 20 August 1916, Colonelul Tarnoschi primește direct dela Marele Cartier General al Armatei un ordin, prin care se face apel la sentimentul lui de ostaș, și se spune, să fie gata de plecare cu brigada acolo unde i se vă indica printr'un ordin posterior. Chiar în noaptea de 20 - 21 sosește și acel ordin prin care i se comunica, să plece imediat cu brigada la Silistra, pentru a ajuta trupelor noastre dela Turtucaia, care se, ciocneau deja cu inamicul.

Desi după, ipoteza z, brigada 40, mai avea încă 3 zile de stat pe loc pană să-și complecteze definitiv mobilizarea, totuși Colonelul Tarnoschi făcând eforturi, isbuteste că a doua zi 21 August orele 3 p. m. să-și îmbarce brigada pe 48 vase mari de transport, anume aduse în port de care flota noastră, vase care trase de 6 remorchere, formând 6 coloane, pornesc în susul Dunarei la Silistra, unde fară nici un moment de oprire sosesc în dimineața zilei de 24 ugust.

Din nenorocire, debarcarea trupei se face cu prea mare anevoință, din cauza că cheiul dela Silistra nu era amenajat pentru acostare de vase mari de transport, ceiace a necesitat lucrări de lemnărie suplimentare, mai ales pentru că să se poată debarca caii și trăsurile -grele. Astfel apelul și ajutorul pe care i-l solicita Marele Cartier General al Armatei, n'a mai putut folosi, întrucât chiar în acea zi (24 August orele 12 a. m.) a sosit trista știre oficiala că, Turtucaia a căzut.

Colonelul Tarnoschi cu brigada ce comanda, este atașat Diviziei 9, $i imediat ocupa fortificatille dela Silistra. A doua zi, 25 August primește ordin ,scris, să părăsească imediat fortificația, să-și adune trupa $i cu restul trupelor Diviziei, la ora 10 a. m. să se încoloneze pe șoseaua ce duce spre Ostrov Guzgun (Cuzgun n.m.) în mars, în retragere.

Se părăsea lucrări fortificate, se părăsea întregul avut militar, tot stocul de făina și grău menit a servi că hrană trupelor și populației, timp de cel puțin 6 luni de zile.

Toate acestea au constituit una din cele mai grele și mai dureroase operațiuni militare ce se pot întâmplă, ele sfășie inima și sufletul, totuși ordinul trebue executat și Colonelul Tarnoschi, plângând, se supune...

La 31 August, Colonelul Tarnoschi ia parte cu brigada lui la marea batălie care s'a dat la Calaigi-Parachioi. În luptele dela Mulciova-Harabagi, care au ținut ne întrerupt timp de 10 zile, Colonelul Tarnoschi cu brigada formiaza centrul tuturor operațiunilor și sprijinul mișcărilor generale. Perderile suferite încep a deveni de îngrijit.

În marea bătălie de la satul Pervelia (Dobrogea 6 Octombre 1916). inamicul, putandu-se convinge că trupele noastre sânt cu totul lipstte de aeroplane, devine îndrăzneț și se hotăreste a urmări cât mai viguros posibil și cât mai de aproape.

În acest scop, el concentrează o masa de aeroplane peste 20 la număr, și o puternica artilerie, compusă din tunuri de toate calibrele care din răsărit și până în apus adesea chiar și noaptea, revarsă asupra trupelor noastre, în deajuns de decimate, o adevărată ploae de proectile, care pe lângă că, pricinuesc perderi dureroase, dar apoi le sfărăma cu desăvârșire moralul. Aeroplanele inamice, în special, sânt însărcinate de a baga spaima în trupele și serviciile de dinapoi. Ele nu se sfiesc de a lăsa, să cadă bombe, chiar și asupra unui simplu bucătar, pe care îl zăresc ferband un cazan la adăpostul unui mal. Din aceasta cauză toate serviciile dinapoi, nu mai pot funcționă iar trupele care lupta pe front, rămân farăt hrană, fară apă și fără munitiuni.

În interesul că dușmanul să nu se poată apropia de plămânul Dobrogei de Constanta, Marele Cartier General avusese grija de a întări puternic pozițiunile de la Topraisar, în care se instalase 4 Divizii, spre a fi sigur de rezultat. Dușmanul prin numeroasele lui aeroplane, putandu-se convinge despre tăria acelei pozițiuni și a forțelor care o apară, în interesul de a-și crută trupele lui, a luat masuri că, diviziile de la Topraisar, să fie ținute numai de front cu slabe trupe de infanterie, dar susținute bine de artilerie, iar adevărată lovitura o îndreptă asupra Diviziei a 10 a din care făcea acum parte și brigada 40. Divizie a cărui menire era, să tina legătură pană la Marea Neagra, înainte de Techirghiol - Mangalia.

Colonelul Tarnoschi, dandu-și bine seama despre adevăratele intențiuni ale inamicului, raportează cazul în mai multe rânduri.

În zilele de 6, 7, 8 Octombrie 1916, siluatia devine cu totul critică, Brigada Colonelului Tarnoschi, că și întreagă Divizie, nu mai are putință de a se aproviziona absolut cu nimic de la serviciile de dinapoi.

Toate satele sunt evacuate și nimic nu se mai poate găsi în ele. Fântânele sânt cu totul secate. E o căldură tropicala. Setea devine ucigătoare. Efectivele slăbesc nu din cauza răniților și a morților, ci absosUt din cauza istovirei totale.

Pe lângă toate aceste calamitați, mai survine și nenorocirea că Brigada de la aripa stangă care avea sarcina de a tine direct legătură cu Marea, se retrage prin strâmtoarea pe care sânt clădite baile "Movila", lașând liber acea limbă de teren.

Aceasta retragere permite că o slabă coloană inamica de cavalerie - 2 excadroane -care se ascundea sub malul Merei, se se repeade, se ocupe băile Movila și astfel tae complect legătura cu Marea Neagră.

Colonelul Tarnoschi, dandu-și bine seama de situație și de nenorocirea ce poate surveni, se avantă călare în mijlocul trupelor, le incurajează, le imbărbăteaze. Apoi, văzănd că munitiunile sânt aproape de sfârșit și mijloc de a le improspeta nu mai este ; pe de alte parte văzând că, artileria s'a retras din lupta din cauza lipsei de proectile, el a oprit oameni de a mai trage focuri de voe și a ordonat, a se trage focuri de salve și la comandă. Aceasta dispoziție a avut avantajul că, a oprit avântul cu care înaintă inamicul. Contra unei alte coloane inamice care înaintă în fugă Colonelul Tarnoschi cu o mică parte din trupele lui și ajutat fiind și de o companie din 9 vanători, ce-i fusese trimise în ajutor, o atace viguros la baionete și imediat ce inamicul se retrage, el dispune urmărirea numai prin focuri de salvă, ceia ce'l surprinde și îi determină to o retragere desordonată, fapt care permite trupelor Colonelului Tarnoschi a se folosi de un moment de odihnă chiar de ași putea hrăni oameni cu alimente din sacul de merinde al inamicilor germani (Bavarezi) ce rămăsese pe camp morți și răniti.

Avântul și indresneala Colonelului Tarnoschi nu dă timp inamiculul 'de a se reface nici pane la căderea nopții, îi da insă limp lui de apreveni trupele de la Topraisar, să ia, mătsuri că să-și asigure retragerea, el ne mai având putere tile a le sprijini stănga. În adevăr s'a luat act de raportul Colonelului Tarnoschi și Diviziile de la Topraisar sau putut retrage la timp.

În noaptea de 8-9 Octombrie, Colonelul Tarnoschi profitând de starea de zăpăceală în care pusese pe inamic, precum și de întunericul noptei, cu sfărămaturile brigadei sale și cu rătăcitii pe care i-a putut culege noaptea de pe camp, s'a refras și în dimineața zilei de 9 octombrie au ocupat intăririle ce erau mai de mult la Aziduluc-Mohametcea, pe care le-a acupat așa cum s'a putut.

Către orele 8 de dimineața, coloane inamice de infanterie sprijinite de o puternică artilerie, încep să se vadă coborind dealul de la Topraisar. Acele coloane inamice ne mai înămpinand rezistentă,au trecut prin Topraisar pe care găsindu-lt gol, neocupat, înaintau acum în urmărirea trupelor retrase. Colonelul Tarnoschi le lasă să înainteze nesupărate, iar când s-au apropiat la bătaia eficace a armei, le intămpină cu salve ceia ce le face să se culce, la pămant și să se oprească. Artileria Inamica care luase acunt pozițiuni pe dealul de la Topraisar ne fiind supărată de artileria noastră, deschide o canonadă îngrozitoare, care slăbeste încrederea trupelor ce a șovăii și astfel se demască.

Intre orele 11-12 a.m. Colonelul Tarnoschi pe când alerga călare de la o unitate la alta imbărbătandu-le, de odată aude un trăsnet care îl pironește. Era' un obuz dușman incărcat cu gaze asfixiante, care făcând explozie i-a omorât calul de sub sea, l-a rănit grav canzand în nesimțire. Mai tărziu a fost cules de pe camp, de către o ambulanta germană.

Medicul ambulantei bănuind că în persoana rănitului, este o personalitate din comandamentul trupelor Romane, după ce l'a perchiziționat amănuntit și i-a luat toate actele și hârtiile găsite la el, cu un automobil sanitar la trims la Musurat, unde se găsea Statul Majorul al trupelor inamice care operau în Dobrogea.

Ajungând în Musurat, este dus în fata a doi ofițeri germani bătrani cărora conducĂtorul automobilului le predă și pachetul cu hartile și actele lui. Unul din cei doi ofițeri după ce-l intreabă de nume, chiamă un căpitan german, căruia îi dă pachetul cu actele și începe imediat a le traduce din romaneaste direct în nemțește. În special cei doi ofițeri germani care mai tărziu colonelu Tarnoschi a putut afla că unul era generalul Feldmareșalul Mackensen (pe care toate telegramele din ziare îl arătau că se găsește la Salonic, pe când de fapt, el era la Musurat); iar celalt era generalul de divizie de cavalerie von Liebskind, comandantul tuturor trupelor inamice care operau în Dobrogea (Germane, Bulgare, Bosniece și Turce).

În special cei doi ofițeri germani, au dot o deosebită atenție traducerei rapoartelor din carnetul de ordine al Colonelulul Tarnoschi adresate șefilor lui ierarhici.

După cetirea și traducerea tuturor actelor unul din cei doi ofițeri germani, pune Colonelui Tarnoschi următoarea întrebare servindu-se die limba franceză:

"După care regulă de tactica, Dv. ați contra'atacat ieri la baionetă în două rânduri trupele noastre, cu niste oameni flamanzi și însetați?"

Colonelul Tarnoschi, care vorbea cu greutate, din cauza că avea maxilarul rupt îi raspunde un singur cuvânt:

"Necesitatea"

La acest răspuns ofițerul german, care se plimba pe cerdacul casei, nervos adaugă

"Da, aveți dreptate ! Dacă am perdut eri cele două divizii ale D-vs. de la Topraisar, aceasta se datorește D-vstra. N-am dreptul a vă reprosa, nici decora, dar am dreptul meu".

Apoi făcu semn Colonelului Tarnoschi, sa se așeze pe treptele de la scara casei, celalt ofițer german, se duce peste drum la un gard, unde se aflau o mulțime de ofițeri germani. Îi aduna pe toți, mai vin și alții de prin diferite case, ajungând la câțiva pasi de dansul comandă ;

"Halt!"

Apoi înaintând către Colonelul Tarnoschi și salutandu-l, îi întinde sabia și îi zice :

"Din ordinul Excelentei Sale Generalul Feldmareșal Mackensen, am onoare a vă remite sabia, v'ați castigat-o, meritați a o păstra!"

În acest timp, toți acești ofițeri, intre care și Turci, saluta. Colonelul Tarnoschi vădit emoționat, abea are puterea de a face cu capul un semn de mulțumire, dupe care imediat este luat la brat de către un medic bătrân german, îl duce în apropiere unde să afla un cort de ambulanta, îl examineazĂ ranele și îi face pansamentele necesare. Doua zile mai tărziu, Colonelul Tarnoschi însoțit de un ofițer german, este trimes cu automobilul la târgușorul nostru din Dobrogea Dobrici în care se afla instalat Statul Majorul al trupelor Inamice care operau în Dobrogea și unde își avea cuartierul Feldmareșalul Mackensen.

Aci aflîndu-se și un mare spital de campanie instalat sub corturi, capabil a primi mii de bolnavi răniți, Colonelul Tarnoschi este din nou examinat și dupb ce i se schimba pansamentele este codus la gară, unde i se pune la dispoziție un compartiment dintr'un vagon clasa a -ÎI-a și însoțit de un sub ofițer german, este trimis în captivitate în Germania.

Ajungînd la Sofia ofițerul german comadant al gărei este surprins de faptul că unui prizonier i se îngadue a purta sabia și indoindu-se de raportul sub-ofițerului ce însoțea pe Colonelul Tarnoschi, intreabă telegrafic la Musurat pe generalul de Divizie de cavalerie von Liebskind de la care tot telegrafic, primește următorul răspuns.

"Din ordinal Excelenfei Sale Feldmareșalul Mackensen, colonelul Roman Tarnoschi are dreptul a-și păstra sabia că semn de deosebita considerație militară."

Acest răspuns a fost telegrafiat imediat ministerului de răsboi german la Berlin, care l'a comunicat lagărului de prizonieri Stralsund, unde urma să fie internat.

Timp de 16 zile colonelul Tarnoschi a călătorit neîntrerupt pană să ajungă la Stralsund.

De remarcat este că în tot acest interval de timp, ori de cate ori vagonul cu Colonelul Tarnoschi, și cu în însoțitorul său german se oprea pentru că să fie atașat la alt tren, imediat părea pe ușa vagonului un medic german. Medicul știa de boala de care suferă Colonelul Tarnoschi, îi examina ranele, și i le pansa.

Exact în ziua de 26 Octombrte 1916, vagonul, care plecase din Dobrici ajunge în gara Stralsund trecând prin Sofia, Belgrad, BudaPesta. Viena, Berlin.

Aci este întâmpinat de Maiorul von Buse comandantul lagărului de prizonieri, care îl conduce direct la spitalul militar at garnizoanei Stralsund.

Patru luni de zile a necesitat că, Colonelul Tarnoschi, să stea în spital sub căutarea unai medic, după care timp, fiind declarat convalescent, a fort trimis în lagărul de prizonieri din insula Dănholm din Mares Baltică undo, i s'a pus la dispoziție o camera separată. I s'a dat ordonanță personală (un soldat francez tot, prizonier) favoarea care nu s'a mai acordat altui ofițer prizonier fie Roman sau străin. Pe lângă o hrana mai îngrijită, Colonelul Tarnoschi, avea și dreptul de a eși în oraș la plimbare ori de cate ori dorea, dar cu condiția de a fi încins cu sabia.

După trecere de un an 1 și 3 luni de prizonierat Comandantul CorpuluL de armata din Stetin, de care depindea și lagărul în vedere că Colonelul Tarnoschi este om bătran, că a perdut prea mult sânge din cauza gazelor arfixiante din obuzul care l'a rănit, gaze care îi producea jeni în respirație, îl propune a fi evacuat în Elveția, tară neutră. Cu toată opunerea făcută de Colonelul Tarnoscht de a nu-l departaa de ceilalți carnarazi ofițeri Romani și de a continua să rămână cu ei ori ce s'ar întâmplă, Generalul von Derholt care comanda corpul de armată Stetin, n'a void să asculte rugămintea Colonelului Tarnoschi. pe molly al este în joc interesul sanătătei, prin urmare trebuea să plece în Elveția.

Astfel în ziua de 15 Februar 1918 Colonelul Tarnoschi își iea rămas bun de la toți camarazii lui care plângând îl petrec afară din lagăr.

Tocmai in ziua de 25 Aprilie, Colonelul Tarnoschi este chemat la cancelaria Comandaturei unde Comandantul garnizoanei Neisie, Generalul Hofmman îi comunica oficial că Romania a încheiat pace și că, nu vă mai fi tirimis în Elvelia, ci direct în tară, impreună cu totid invalizii și deci, toți să fie gata de plecare.

În adevăr in seara zilei de 31 Mai 1918, toți sunt porniți la gară și in ziua de 6 lunie sosesc în București.

Colonelul Tarnoschi presentandu-se la Minister și raportând că Feldmareșalul Mackensen i-a restituit sabia , Ministrul, General Hârjeu, pune pe report următoarea rezoluție.

"Aduc laude Colonelului Tarnoschi și îl rog să-mi prezinte relativ un memoriu detailat."

După studiul Mumemoriului și notelor data de șefii lui erarhici Ministerul, înaintează pe colonelul Tarnoschi la gradul de general, dandu-i vechimea de cănd a căzut prizonier, iar M. S. Regele, îi conferă decorația Mihai Viteazul și citarea prin ordin de zi pe armata pentru fapte meritorii spre a servi că pilda tinerilor generați de ofițeri. Înaintarea colonelului Tarnoschi la gradul de general este publicată în Monitorul Oficial.

Jurnalul de Razboiu ale Regimentului "Ștefan cel Mare" No.13

întocmit de Maiorul Grigore Ionescu în 1921

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

38
Techirghiol
30.11.2021 05:39
Actual: 2° C
Viteza vantului: 1,5 m/s