Constanța cu o imigrație românească aproape nulă la 1896

Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Aprilie 2022
Timp de citire: 2 minute

Decenii de-a rândul s-a discutat despre acordarea drepturilor cetățenești dobrogenilor însă multitudinea de etnii și confesiuni au fost privite cu neîncredere de către politicienii României.

Iată situația la 18 ani de la preluarea Dobrogei în administrație românească:

° ° °

Constanța, publicație săptămânală, 3 februarie 1896

In patru ani de existenta a acestui ziar ne-am silit indestul a propovädui incorporarea definitiva a acestei provincii. In cele din urma opt numere consecutive am sacrificat intregi primele coloane , spre a demonstra necesitatea şi posbilitatea acordarei drepturilor politice şi ridicarea batjocurei de pe elementul romanesc din oraşe , isbit de incapacitate cetäteneascä in propri lui tară .

Ne -am facut pe deplin datoria. Singurele ziare independente din tară , la care am avut adese -ori resunet , s'aŭ găsit neputincioase a stabili un curent favorabil acestor idei - a scoate un cuvint mäcar din organele oficiale ale partidelor politice de guvernament.

Ele aŭ incetat; von inceta şi noi, väzändu-ne de alte trebuinte.

S'ar părea cä nu e dat Romänilor a privi peste orizontul mårginit de creştetul Carpatilor şi thal-wegul Dunărei. Imigratiunea elementului romanesc in oraşele Dobrogei nu e favorisatä prin nimic. Ea e aproape nulä in Constanta, cu toatä repedea desvoltare si indoirea numärului populatiunei, de 10 ani incoace. S'ar deduce , de aici cä negustorimea romänä are alte prevederi decät politicienii.

Inceteze-se si cu dislocarea täranilor carora s'a vindut påment aci. Tara Mumä, Patria Romänä, are locuri de hrana suficiente ; ea are trebuinta de toti fiii ei ; iar noi, cei amägiti de glia Dobrogei, ne von resemna pänä la alte timpuri.

° ° °

In imagine dobrogeni indigeni fotografiati de Anatole Magrin la 1900.