Constantin Pariano - un bătăuș condamnat

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Iunie 2022
Timp de citire: 2 minute

Luați la bani mărunți, prin articolele care ne-au rămas din ziarele vremurilor despre dânșii, iată că mulți oameni (declarați) iluștri ai Constanței și Dobrogei se dovedesc a fi fost de fapt niște lichele, bătăuși, șmecheri ai zilelor lor, cu pretenții absurde de a fi tratați ca având drepturi deosebite, pe măsură averilor acumulate.

Astăzi iată cate ceva despre d-l Pariano, supranumit „patriarhul agriculturii dobrogene”, grecul venit de pe insula Paros și aciuat în Dobrogea unde a acumulat o avere deosebită, ajungand cel mai bogat dobrogean, permitandu-și apoi să joace rolul unu filantrop cumsecade.

Fragmentul din publicația săptămânală Constanța ne lămurește în privința acestuia:

° ° °

D. Pariano, mai la vale , îşi arată pentru a zecea oară paraponul că a fost dat acum cât va timp în judecată.

Toată lumea cunoaşte această istorie. D. Pariano a bătut pe primarul de Omèrcea ( Ömürçay, Omurcea, Valea Seacă, azi Valul lui Traian, prin unirea dintre Valea Seacă şi Hasancea n. m.) şi, circumstanţă apăsatoare , a cerut , pentru săvêrşirea acestui fapt de brutalitate, ajutorul vizitiului său.

Fireşte că d. Pariano tras la respundere, a fost chiar condamnat de Tribunalul de Constanţa. Purtarea administraţiei , care l-a trimis la judecata şi a tribunalului care l-a osandit, esasperează pe d. Pariano, care de şi apărător al drepturilor Dobrogei pretinde că se cuvine aristocraticei d-sale persoane un tratament de favoare. D. Pariano se indignează că i-s'a putut întâmpla aşa ceva în satul său.

Auziti pretenţie, oameni buni.

în satul său d. Pariano e stăpân şi inviolabil , are drepturi suverane , chiar acele de a bate nesupărat pe oameni şi pe primari ; Boierie nu şagă !

Castelanul feudal de la Hasancea, după ce ne vorbeşte pe aşa ton , din care transpiră mândria umflată a pretinsulul scoboritor dintr'o viţă de strămoşi ilustrii, de odată se scoboară jos de tot şi îmbracă haina mai mult ca plebeiană a celui mai ordinar scrib.

In dorinţa de a găsi nod în papură şi învinuiri prefectului , el adoptà forma miserabilă a insinuărilor calomnioase , doară.... doară... va rămânea ceva.

Constanța Anul XIV No 444 - 4 ianuarie 1904