Cover Image

CONSTANTINOPOLUL

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Iunie 2020
Timp de citire: 7 minute

Turcii şi viaţa lor religioasă.

Turcii nu sunt de loc încântaţi când vrei să pătrunzi în lăcaşurile lor de rugăciune. Ţi se opun, dela primul pas, toate mijloacele de „rezistenţă". Mai întâi o senină nepăsare din partea celui dela uşă. S'ar părea că nu te observă — şi nu mai când eşti gata să calci pragul i se desleagă limba... Atunci afli că înăuntru e rugăciune ori că trebue taxă. De obiceiu taxa cade în faţa unui bacşiş. Turcul însă, rămâne rece şi e tot aşa de aspru în vorbă când înţelegi să întri în mosche încălţat. Nu admite ignoranţă în materia asta. De multeori, şi la papuci îţi aminteşte de taxă, iar dacă nu dai, ori înţelegi să întri în ciorapi, ţi-i trânteşte dinainte bombănind. Bacşişul nu e un dar, după ei, ci o datorie.

Ţinta noastră, poate singura ţintă în ce priveşte moscheele, a fost Sfanta Sofie. Dela prima aruncătură de ochi, înţelegi că odată a fost biserică creştină. Atât afară, cât, mai cu seamă, înăuntru, nu găseşti proporţiile dela celelalte moschei. Tot ce s'a grămădit pe lângă lăcaşul de odinioară, se distinge... Lipseşte unitatea şi marele număr de cupole mărunte dimprejur. De pe un prag mărunt de piatră, mă cobor într'o pereche de papuci uriaşi, pe cari, printr'un gest nervos, ca şi mânia lui, Turcul mi i-a trântit pe rogojină. Fac trei paşi şi mă opresc... Privirea mi se pierde — şi dela o vreme par'că renunţă să cuprindă biserica în întregul ei. E o adevărată cetate! Trec pe sub o reţea de sute de candele, cari abia sunt la înălţimea staturei omeneşti mijlocii; apoi pe sub alta, în vreme ce, un Turc îmi arată, sus pe zidul înegrit de vreme, urma albă a manei lui Mahomet... După părerea Turcului, cuceritorul Constantinopolei intrând călare in Sfanta Sofie, şi-a aplicat augusta palmă pe zid — iar, după înălţimea la care se găseşte urma, trebue să conchizi că, nu numai calul, ci sultanul însuş era de-o statură supra-maiestatică.

Ceeace e sigur, este că atât sultanul cât şi ostaşii iui au rămas „uluiţi" în faţa acestui monument arhitectural. Setea lor de distrugere, furia lor mică, s'a potolit, ca printr'o minune, în faţa măreţiei Sfintei Sofii — şi au utilizat- o. Ceeace te impresionează îndeosebi şi te face să uiţi aproape cu totul clădirea, sunt hogii predicatori. Moscheia celor şase minarete, numită şi moscheia lui Ahmet, pare-că ţine să se întreacă cu a Sfintei Sofii nu numai în frumuseţe şi bogăţie, ci şi în oratorie, în spiritul oratoriei de reclamă a preoţilor săi. In cine ştie ce colţ neînsemnat al moscheei, vezi un scaun înalt, de pe care hogea, aşezat turceşte, ca şi la cafenea, gesticulează celor 20—30 ' credincioşi, aşezaţi jos după aceiaş stil... Lume, mai mult năcăjită şi săracă, stăruie ceasuri întregi împrejurul acestor oratori, al căror număr se ridică, în moscheile însemnate, la 6 şi la 7.

Cu toată mărimea moscheilor, glasurile lor pare-că se ceartă, se înăbuşă unul pe altul, prin răsunetul lor. E o adevărată întrecere de elocvenţă — şi de dramatism uneori. Hagii temperaţi rămân cu câte trei ascultători — şi... pier. In moscheia celor 6 minarete unul predică pe viaţă şi pe moarte... E adevărat că i-a lăsat aproape singuri pe colegii lui, dintre cari unul predică unui singur ascultător, care suplineşte atâta lipsă prin dese aprobări din cap. Biruitorul însă plânge în permanenţă — şi, fiindcă lacrămile lipsesc cu desăvârşire, iar glasul nu poate răzbi până la plâns toţi muşchii feţii se crispează uneori în chip înspăimântător. Şi fiindcă oratorul merge atât de departe pe calea aceasta încât e greu să se menţină sau să facă o retragere pe nesimţite, deodată plesneşte coarda, iar hogea se întoarce acasă, silindu-se, se înţelege, să dea impresia omului plâns. Curând după asta, însă, îşi ia vânt din nou, fiindcă privirile lacome ale auditoriului ignorant şi fanatizat nu-i dau pas. într'un sân adăpostit al moscheei, un altul predică, ceva mai autoritar, femeilor aşezate după aceeaş modă naţională. Intri şi eşi,' şi nici unul din aceştia nu te vede...

E ceasul două. Las să se dueleze vocile oratorilor, cari mai stăruie cocoţaţi în poziţia tradiţională; es în piaţa din faţa moscheei, unde se păstrează — făcându-ţi impresia unor plante străine într'o grădină neîngrijită — tripodul adus de Constantin-cel-Mare din Delphi — şi un obelisc cu nelipsitele-i h'eroglife adus din Egipet de Teodosiu. In fundul pieţii, într'o clădire înegrită de vreme, e muzeul Jenicerilor. Ne mărginim să-i privim uşile zăvorite, de departe; apoi ne depărtăm cu mult regret, cu gândul la căpitanul „României" care ne declarase categoric că ne lasă Turciei, dacă nu ne înapoiem la timpul reglementar.

Plătim însă odată taxa podului peste Cornul de aur; fără multă bunăvoinţă şi fără chitanţă ne încasează; pe semne, ca să nu se facă mâncătorie, stau trei-inşi la casă, împrejurul grămezei de piaştri şi alte monede străine, cari sunt preferate când valoarea lor întrece taxa cuvenită a podului. ...Când păşesc pe punte şi întâlnesc chipurile cunoscute ale ofiţerilor şi mateloţilor şi aud atâta vorbă românească, îmi pare că mă întorc acasă după un drum lung printre străini. Şi bine am făcut că am grăbit, fiindcă nu mult trebuia să mai întârziez ca să rămân în adevăr printre străini. Lanţul ancorei, căţărându-se şi strecurându- se greoi şi leneş prin spărtura rezervată lui, îşi cântă de mult cântecul, care multe povesteşte celor rătăcitori pe ape... Şi, deodată, par'că ţărmul prinde a se mişca: la dreapta, la stânga; cei de pe cheiu ne privesc mai cu dinadinsul. Apoi ţărmul fuge o bucată — şi, ca un cerc în jurul axei sale, Constantinopolul începe a se învârti în loc, dorind portul şi oferind ochilor lacomi priveliştea panoramică a sutelor de cupole ce se mişcă în bătaia potolită a razelor cari ţâşnesc din zare. Iar minarete singuratice, ori câte două-trei una după alta, se strecoară prin străzile strâmte şi cotite, ca nişte fantasme din poveşti. Acum iară e frumos Constantinopolul...

Romulus Cioflec

ROMANUL, 6 Maiu 1911

In imagine Istanbul la 1910.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

270
Techirghiol
29.03.2024 10:40
Actual: 20° C
Viteza vantului: 7.48 m/s