Cover Image

Contrabanda de arme din România in Bulgaria si in Turcia

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Septembrie 2021
Timp de citire: 18 minute

D. Maurice Laporte reporter al revistei pariziene "Police Magazine" a luat parte de curind la o exceptionalä contrabandà de arme româno-turco-bulgará. În rindurile care urmeazä, el descrie peripetiile prin care a trecut.

GUVERNUL din Sofia a dus in ultima vreme o lupta pe viata si pe moarte impotriva tuturor putregaiurilor care infectau Bulgaria: comitagii, banditi, haiduci, contrabandisti si alti indivizi certati cu legea.

Din presa bulgará am aflat despre sfarsitul tragic al lui Päträști. Nu am fost surprins de loc. Se pare, dupá amanuntele pe care le avem, cá batranul" a murit la postul sau, la cäteva mile de Varna, pe Marea Neagra, scufundat de un obuz de tun. N'au trebuit nici trei minute pentru ca vasul Țiparul sa se piardä in adâncimi. Nu e mult de cand eram sä mä präpädesc si eu in imprejuräiri identice. Nimeni nu-si poate da seama de importanta formidabilä a traficului de arme de räzboi, pe care-I exercita aventurieri indrizneti demni de altä generatie decat a noastra!

Adevärati pirati! Dar pirati care-si platesc indräzneala cu pielea lor, dovadä Patrasti, care nu va mai pleca niciodata sa ia din Insula serpilor acele lâzi pline de arme, pe care le livra comitagiilor bulgari, care le ráspandiau la randul lor in Turcia, in -Grecia, in Albania, peste tot unde oamenii mai vor inca sa se batä.

Am facut cunostinta lui la Sulina, la cafeneaua celor "Șapte minuni".

Am semnat contractul cu el pe tablia unei mese soioase. M'am Imbarcat pe Țiparul. Pentru toata lumea, afarä de Päträşti, eram matelot de punte. Un om curios acest capitan: mic. baträn, slab, de-o slabiciune inspaimântätoare; brate anormal de lungi, pielea bronzatä, acoperita de tatuaje. Mi-a spus ca este roman si vorbea sapte limbi, printre care si franceza. Acesta era singurul lucru pe carel credeam.

A doua zi dimineata, echipajul fará nationalitate al vasului Țiparul avea un marinar in plus. Iatä o maniera minunata de-a face un reportaj.

Patruzeci si opt de ore mai tarziu, in zorii am stopat In marginen insulei Serpilor, la adapost de orice privire indiscretä. La o mila depärtare, se distingea silueta unui vas care se apropia cu viteza redusa.

Pe scurt, iatá despre ce era vorba. In aceastä regiune urma sa se intalneasca vasul turcesc Regina cu Țiparul. In fiecare luna, cele douä vase veniau exact la intilnire. Transbordarea se facea la mijlocul marii si Tiparui, ale carui acte in regula indicau un transport de marchitan (märfuri marunte n.m.) in Bulgaria - lucru adevarat in parte - putea sa transporte nestingherit marfa prohibita.

Un fluer ordona:

— Toata lumea in picioare!

Douäzeci de voinici se aseaza in cerc pe punte.

— Bäeti! spuse apoi Patrasti aratand spre Regina. Trebue sä ne grähim. Asezati-va la bärci si nu pierdeti vremea degeaba.

Zece minute mai tarziu, capitanul Reginei, un colos turc numit Moudjian, cu fata roscovana intretäiatä de o mustata puternica sari pe punte.

Mare furnizor de arme, el intrebuinta in conducerea afacerilor sale aceleasi scrupule, aceleasi formule politicoase ca alti negustori. El exercita de sapte, opi ani, intocmai ca Päträsti, traficul ilicit de arme, pentru care legile romäne si bulgare prevad pedepse intre cinci si douazeci de ani de inchisoare. Fàrá indoiala ca amändoi ar fi meritat de 100 de ori maximul de pedeapsä. Rolul lui Moudjian e nelimitat: el vinde armele si munitiunile pe care le cumpára din magazine turcesti. Läzile, plumbuite cu ingrijire si inregistrate sunt predate lui Päträşti, care urmeazä sä duca transportul mai departe. Ar fi prea periculos pentru Moudjian si se aventureze cu Regina lui in apele romäne sau bulgare. Autoritátile prevenite, nu se sfiesc sä urmäreascä vasele suspecte. Este nevoe deci de viclesug. Pentru a reusit un transport, nu poate exista mijloc mai bun decat de-a utiliza serviciile unui vas ca Țiparul. Acesta are mai multe sanse sa se strecoare printre vamuitori, decät un vas mare. Afarä de acesta, având härtiile de bord in regulä, poate evolua liber sub pretextul transitului, jucandu-se astfel cu politia.

Päträştii şi Moudjian isi strinsera cu cordialitate mäinile.

— Buna, fäcu bâtrinul.

— Buna, Buna!

Capitanul Reginei spuse citeva cuvinte la urechea bätrinului. Pätrasti fäcu un gest de aprobare si ma prezentä.

— Incántat, domnule francez spuse Moudjian. Din moment ce vä bucurati de simpatia "bätränului prieten" o aveti desigur si pe a mea. Te invit pe bordul Reginei, vom bea in sanätatea acestei frumoase intilniri. Turcul ma bätu amical si viguros pe umär, continuand apoi:

— Pentru ca esti de-ai nostri, de aceia te invit sà bei pe puntea mea... Ce sa bem? Vichnovka, vudka sau cafea?

— Vudka, spuse Pätrasti.

— Pékola!

Precedati de Moudjian, descindem depe Țiparul. O barcä ne duce pänä la Regina. Era un vas de tonaj destul de mare. In momentul acostärii noastre, echipajul sáu lansa trei salupe pe mare. Acestea formau legatura pérmanenta intre cei doi contrabandisti.Toata lumea era in activitate. Printr'o usä mica, am intrat intr'o incápere lungä si goalä. In mijlocul ei, erau asezate patru scaune si o masä: singurele mobile vizibile. Tintuitä la perete o coada de mäturä, crestatä in lung cu cutitul.

Pätrasti salutä vechea cunostintä.

— Ah contabilitatea lui Moudjian..

Turcul uni explica:

— Da, fiecare crestatura reprezinti o afacere, un transport, daca voiti.

Ne asezaräm in jurul unei mäsute, pe care Moudjian puse trei sticle si un pachet de cärti Intorcandu-se apoi spre mine el spuse:

— Transbordarea va dura douä ore. Vom face un pokeras aci. Acum vei sti de ce mi-am botezat cabina mea: camera celor patru asi (tchetri assos). Poftim.... Imparte d-ta.

Moudjian este unul din cei mai tari jucätori de poker din cäti cunosc. Gratie norocului remarcabil si stiintei lui mi-a astigat vreo douizeci de lire turcesti. Päträsti era curatat. Am socotit prudent sä ne oprim aci. Turcul aranjä cärtile si-mi spuse:

— Joci prost, dar stii sä pierzi. Dacä Chestevo ti-ar fi semänat, ar mai fi fost inca in viatä. In definitiv iti voi explica lovitura celor patru asi. Moudjian goli trei pahare, unul dupä altul.

— Este vorba fara indoiala de o lovitura de bluff spuse Päträsti.

— De fel, batrâne prieten. Afacerea s'a petrecut aci, iarna tre cuta. L-ai cunoscut pe Chestevo, secundul meu, bäiat inteligent, energic la nevoe, cuceritor, având In suflet nevoia aventurii, pe scurt: un prieten. In repetate rânduri am trebuit sä intervin pentru a-I opri sa se joace cu cutitul cu diferiti oameni ai echipajului, cari nu-l iubiau de loc. Acum priveste aceasta usä Päträsti. Da, cele doua gauri de la inaltimea umärului 'd-tale. Päträstise ridicä si fluerä incet.

— Sunt urmele unui pumnal.

— Exact batrâme prieten. Am spalat ofensa, dar am lasat urmele. Cred ca intelegeti spuse Moudjian intorcându-se spre mine. Povestea este banalä. In sánätatea voastra, prieteni! Ceeace este mai important este c'am pierdut un excelent secund. Dar ce sa-i faci? Sunt obligatiuni de indeplinit; le-am satisfacut cu doua lovituri de pumnal.

— Dar ce räu ti-a facut Chestevo? intrebä bätranul.

— Un afront pe care un orn ca mine, sau ca d-ta, nu-l va läsa niciodata nepedepsit. O partida de poker, un "pot" interesant, gindeste-te douäsprezece lire. El era servea. Am luat patru carti, cei patru asi! Un jucätor bun ar fi acceptat pierderea. El, a contestat insa cinstea loviturii. Puteam sa iert aceasta insulta?

— Desigur nu !

Acum ma Inapoiez pe bord pentru a supraveghia afacerile noastre spuse Patrasti.

— Bine prietene. Timpul trece repede si ar fi päcat sa ni se intample ceva. La revedere cäpitane.

— Inch Allah! domnule Francez.

Descriere imagine

In timpul absentei noastre, puntea Țiparului s'a incärcat de läzi grele. Erau etichetate si purtau fiecare un numár de ordine. Dimitri, secundul lung si slab, cu fata bräzdata de cicatrice, statea aproape de punte, tot atât de imperturbabil ca si cum s'ar fi aflat in magazia de primire a unei mari Intreprinderi. Nu lipsea nici mäcar un cartus. Totul era In ordine, solid incarcat.

S'a asteptat ca ultima salupä sa porneasca si apoi un freamat strabatu puntea. In spate, apa batutä de helice murmura. Distanta intre cele doua vase se marea la fiecare secunda. Ingrämaditi cu spatele puntii, matelotii nostri salutau pe cei ai Reginei.

— La ce ora ancoräm? Il intrebai pe Pátrasti.

— Daca totul merge bine, in sase ore.

— Dar politia? Vama?

— De astea nu ma tern eu !Daca prin imposibil vamesii vor vizita Típarul le voi deschide cloud, sau trei lazi pline cu märfuri diverse, pe care le plimb de ani de zile. Apoi daca-mi vor exa- mina hârtiile de transit, vor constata ca vasul men inocent a luat la Constanta un transport de marchitan. Nu trebuie insä si ne temem de asemenea lucruri, caci vom ancora In fata deltei Dunarii, intr'un colt pierdut, unde prieteni absolut siguri, pescari, ne asteapta spre a ne da concursul. Trecuserä trei ore de cand Țiparul täia apa cu viteza celor optsprezece noduri, cand un marinar vent gäfäind sa ne deranjeze de la masa, pe Patrasti, pe secund si pe mine.

— Ce s'a intAmplat Intreba batranul.

— Cäpitane! Omul de la catarg a zarit un vas suspect la o distantä apreciabila. Cred ca Românii ne urmaresc. Paträsti se intuneca si alerga pe punte.

— Da-mi binoclul! urla el la secund, care-I urma. El privi cu atentie pe suprafata apei, trase de cateva ori din pipa pentru a-si ascunde turburarea fiindca era stinsa o aprinse din nou ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat si spuse.

— Vasul acela pluteste cu o viteza draceasca. Intr'o jumätate de ora ne va ajunge. . Crezi ea este vorba de un vas al Insulii serpilor cäpitane?

— Dracu stie, dar mi-e tearna ca e asa?

— Ce vei face?

— Eu? Nimic, Nu este oare Țiparul in regula cu politia?1 N'are nici o importanta controlul pentru mine totusi cred ca n'ar strica câteva ture suplimentare la helice. Spune sä se execute manevra, Dumitre.

Fluerul secundului spinteca aerul. Oamenii a la posturi. Paträsti imi spuse:

— Este o adevarata plâcere sa comanzi baetilor. Si arätänd punctul negru din departare:

— Vor sA ne faca mizerii. Las' ca-i Invat eu minte.

Motorul intra in actiune Țiparul naviga repede. Fluerul secundului räsunä a doua oarä.

— Toatä lumea la posturi !

Timp de un sfert de orä se parea cä distanta Țiparul nostru si vasul misterios, este aceiasi. Dar putin mai tarziu se observa cä acesta din urma se apropie din ce in ce.

Päträsti foarte calm, privea tot timpul cätre orizont.

Incercai sä identific adeversarul probabil.

— Se pare cä este un torpilor spusei.

— De unde! Un vas färä nici o importantä. Treizeci de oameni la bord si un om care comandä — il disting foarte bine.

Nervi mei erau crispati. Trei ceasuri dupäamiazä, in plin soare, cer albastru, mare linistitä.

Lupta intre Țiparul si vasul amenintätor era cu totul inegalä.

Päträstiisi dete seama de aceasta.

— Incetiniti la 400 de ture spuse el secundului.

Manevra fiind executata, vasul contrabandist isi incetini mersul. Micul vas de räzboi, purtänd tricolorul ros galben si albastru se indrepta spre noi. Țiparul incetini mai mult. El ridicä culorile romanesti.

In primul moment se pärea cä vasul se va opri in spatele nostru, dar el ne ajunse si trecu pe längä noi in plina vitezä. am zärit doi marinari si un ofiter cari stätea in fata unui tun mic.

— Ce inseamna aceastä manevrä murmurä Päträsti? Vrea sà ne inspaimânte? Crede ofiterasul acela ca are de-aface cu un copil? Vasul veni din nou In dreptul Țiparului, invartindu-se in jurul lui.

— Frumoasà inscenare! spusei eu.

Päträsti meditä doud minute si spuse apoi:

— Le-arät eu loc cu cine au de-aface.

— Virati!... ordonä el cu glas tare. Motorul huruia groaznic. Țiparul se intoarse brusc, taind drumul vasului ,care incepuse sa se roteascä a treia oara in jurul nostru. Se vor ciocni cele doua vase?

— Trageti spre stânga, toata lumea.

Apoi:

— Incetati.

Vasul de rasboi se opri putin mai departe.

— Asi fi putut sa-l sfaram spuse Pätrasti cu glas surd. Țiparul continua' sä se departeze. Dar Românii, reculesi din prima emotie, continuara urrnarirea. Deodata o -lovitura de tun se auzi prelungindu-se pe intinsul marii.

Orice rezistenta devenia imposibila. Bätrânul scrâsni din dinti. Secundul striga stop!" si lupta se sfärsi.

O barca cu motor se detasa de la vasul de rasboi venind spre noi. Un ofiter si trei oameni, inarmati päna in dinti erau inauntru Patrasti nu spuse nimic In clipa in care Romanii sarira pe bord. Secundul lui era coplesit. In aceasta clipa regretau desigur amandoi ca nu au dat lovitura care va fi scufundat pe adversarul lor. Ajuns in dreptul nostru, ofiterul salutä ne privi cu atentie adresandu-se lui Patrasti se prezentä:

— Locotenentul Periasul comandantul vasului Coada. Am onoarea cu domnul capitan?

Batrânul pirat isi scoase cascheta si spuse:

— Cäpitanul Päträsti, comandantul Țiparului, port de ancorare Sulina.

Si apoi:

— Secundul me Dimitri, prietenul meu, reporter francez. Locotenentul Periasul nu paru prea emotionat si cu o politetä caracteristica oamenilor din tara lui, ma asigurä ca Franta este o tara nobilä, francezii oameni incántatori, Parisul cetatea visurilor. Dupa ca neuitând scopul misiunii sale, imi puse pe un ton interesat cu intrebari cu privire la calatoria mea si la ratiunea prezentii mele pe Țiparul.

Päträsti imi facea semne cu mana. Imi dadeam searna perfect ce vroi de ce ma prezentase ofiterului. Jocul batränului pirat era foatte limpede. El se servia de mine, pentru a inlatura orice bànuiaIä ce plana asupra lui. Am vorhit asadar despre sentimentele cinstite ale echipajului. Nu se poate presupune ca un ziarist francez sa fie, chiar indirect complice al unor actiuni oprite in toate tärile. Aventura In care intrasem mä silea insä sä mä comport astfel. Am asigurat deci pe ofiterul roman cä m'am imbarcat la Constanta, cu destinatia Sulina, pe bordul acestui vas care trasportä marchitan.

Ofiterul ma asculta fara sa spuna nici un cuvânt, parând ca se intreaba daca nu cornisese o gafá imensä. Fata lui Paträsti se lumina.

Românul se decise totus sä pue intrebarea care-i stätea pe buze:

— Explica-mi totus capitane purtarea d-tale... Batränul raspunse pe un ton apäsat, ca si cum ar fi fost insultat.

— Purtarea mea? Nu inteleg domnule.

— Cursa aceea ridiculä...

— Ctred cà glumiti... Eu sa fug? De cine si pentru ce? O asemenea presupunere este cu totul inimaginabilä. Spuneti mai bine cä d-voasträ m'ati urmärit si cá manevra d-voastra gresita era cát p'aci sä provoace ciocnirea si scufundarea a doua vase de sub pavilionul Majestatii Sale Regele Carol. Sau nu cumva l-ati crezut pe capitanul Paträsti pirat si vasul Țiparul altceva decat un vas al Sulinei? Daca este asa, faceti-va datoria. Lazile va stau la dispozitie. Actele mele deasemeni.

Un asernenea tupeu l-ar fi dezarmat chiar pe diavol; pe când ofiterul avea o infätisare de inger. Totusi urmand invitatiei, el l-a urmat pe capitan. Dupä un alert de ora a revenit si a inceput o inspectie In toata regula:

— Vino dragule, spuse Dirnitri printre dinti, si gäseste ceva daca esti in stare.

— Nu ti-e teamä?

Secundul imi räspunse:

— Sunt linistit.

Dupä cum era de prevazut, locotenentul nu gäsise nimic. Treizeci de minute mai tärziu, Patrasti ,primind scuze, porni mai departe. Farsa fusese jucata. Noaptea, in largul Dunärii, o barcä lunga se apropie de Țiparul care se oprise.

— Ce vrei? striga batrânul cu glas puternic.

Se auzi un raspuns:

— Nu te infuria Päträști, lasa mai bine scara. Un minut mai tärziu, un indraznet verifica hârtiile si lazile.

— Frumoasä incarcatura, spuse el. Sper cä vom realiza cästiguri bune... O multime de bärci au aparut in urma noastra. Ele si-au primit incärcätura, depärtându-se apoi cu incetul.

Aceste expeditiuni tin de ani de zile. Executarea lui Päträsti, scufundarea Țiparului, surprins in flagrant delict de bulgari va schimba nimic. Acest joc aduce bani prea multi misteriosilor traficanti, pentru ca acestia sä se teamä de riscuri. Multi negustori turci, bulgari ,români, si-au dublat capitalurile prin cumpärare de arme de räsboi de contrabandä.

Päträști a murit la postul lui...

Altii il vor inlocui...

Trad. de I. G.

Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 23 noiembrie 1933

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

116
Techirghiol
23.10.2021 08:28
Actual: 13° C
Viteza vantului: 3,37 m/s