Cover Image

Convertirea evreilor

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Mai 2023
Timp de citire: 3 minute

Un evreu trece la islamism

Comerciantul evreu Samuel Chemal din Galați a cerut muftiatului local să-i îndeplinească formalitățile pentru trecere la religia musulmană.

Muftiatul a rezolvat favorabil cererea, dandu-i numele de Salim Chemal. După cum e și firesc, cazul produce senzație în cercurile musulmane din localitate.

MIERCURI 30 MAI 1934

Dobrogea Jună

° ° °

Iată o relatare din "Dobrogea Jună" despre convertierea unui evreu din Galați la ... musulmanism. Ceva oarecum neobișnuit în Romania, dar corespunzând dubiilor mele în cazul multora, dacă nu tuturor evreilor convertiți până la apariția statului Israel, că probabil "scopul a scuzat mijloacele" ca motiv al acestor decizii. Am aceleaşi dubii chiar şi in privința celui mai vestit convertit al României, Nicolae Steinhardt.

Apariția articolului cu relatarea despre această convertire în mai 1930 se suprapune în timp cu una dintre primele legi din România modernă cu caracter discriminatoriu antisemit care afectau pe cetățenii evrei.

"Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane" (7 aprilie 1934)

Prin aplicarea prevederilor acestei legi, evreii supuşi români, care aveau calitatea de creditori, îşi vedeau averea redusă între 20% şi 70% şi trebuiau să aştepte pentru a încasa ce li se datora; în acelaşi timp, evreii supuşi români, care aveau calitatea de debitori, trebuiau să achite imediat datoria integral.

Pe plan extern, cu numirea lui Adolf Hitler în fruntea "Reich-ului" german la 30 ianuarie 1933, s-a marcat sfârșitul eforturilor de emancipare a evreilor din Germania dar și din întreaga Europa. 2.000 de legi antisemite au declanșat cea mai mare prigoana împotriva evreilor din toate timpurile.

În ceea ce privește România, rădăcinile antisemitismului românesc se împletesc cu originile statului român modern și au de-a face în primul rând cu o xenofobie generala. Odată cu ideea națională a pașoptiștilor, crește și teama că străinii vor să distrugă națiunea română.

În 1867, ca ministru de interne, Brătianu a emis o serie de circulare către prefecturile din țară în care ordona aplicarea unor măsuri de excludere împotriva evreilor, prin care li se restrângea dreptul de a locui în zonele rurale, li se limitau anumite mijloace de trai și îi expuneau chiar expulzării fizice din România. Protestele venite din afară, de la guvernele străine care căutau să orienteze Romania spre dobândirea independenței, ca și cele din partea unor organizații evreiești, nu au făcut decât să intensifice retorica antisemită a lui Brătianu.

Într-un discurs din Camera Deputaților din 1868, Brătianu avea să sintetizeze toată acesta tiradă antisemită într-o singura propoziție: "Evreii au că scop, nu mai puțin decât să distrugă existența noastră națională."

Deci în România, de la începuturile ei ca stat național, s-a schițat o fobie antisemită, iar legislația cu caracter antievreiesc are o lungă tradiție.

În imagine "Iacob luptând cu Îngerul", de Rembrandt.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

202
Techirghiol
28.03.2024 14:40
Actual: 21° C
Viteza vantului: 5.59 m/s