Cotu Vaii

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 August 2020
Timp de citire: 3 minute

Ziua de Constanta a publicat in urma cu cativa ani fragmente dintr-un document redactat de Gheorghe St. Bica, gasit intamplator si aflat in posesia preotului Cristian Diaconu, intitulat "Legenda satului Cotu Vaii".
Redau aici un mic fragment din acest document.

Satul nostru asezat aci pe cotitura unei vai stancoase, care incepe de la miazazi din Bulgaria si ajunge aci spre miazanoapte, face o curba spre rasarit, aci la cotitura este asezat satul Cotu Vaii, pe care apuca spre rasarit si se termina in locul Mangalia, de aceea i s-a dat numele de Cotu Vaii mai tarziu, cand s-au schimbat numele din turceste in romaneste. Aceasta vale, dupa cum am scris din auzite, aceasta vale, pe timpuri vechi, inainte de a veni tatarii aici, se numea Valea Cirbiris. Adica Valea cerbilor, fiinca si eu am cunoscuta impadurita, si ca Valea aceasta ar fi avut apa si la cotitura vaii s-ar fi gasit o ancora de la corabii care umblau pe apa.

Deci satul Chirogi de atunci era format din mai multe catune. Cand l-am putut eu cunoaste avea un primar tatar pe nume Ibagi Ali Mustafa, el avea si o pravalioara in comuna. Doi mari bogatasi, Ivan Hagi Stoian si Costea Hagi Stoian, cu o proprietate de 3200 h pamant pe care il munceau tatari saraci in dijma. O parte din pamant, iar vestul il pastea cu vitele si oile. Avea 3000 de oi si cirezi de vite cornute. Mai erau aci in sat si trei turci mai instariti, Ablachim Demir, Vechil Ablai si Iaia Arif, cu cate o proprietate pana la 80 de hectare, iar restul din tatari cu 10 h. Si chiar unii nici o brazda de pamant. Satul nostru Chiragi era comuna si era alcatuit din mai multe catune: Deliuruci, Virtopul de azi, Danluchior (Daraban), Valcele (Valala), Cadichioi (Coroana), Hoscadan, o tarla de oi si cateva familii. Acargea la fel. Nalbant, un sat numai ruine, Turpan si Capsincia. Tarle cu oi si ciobani, acestea au fost satele comunei Chiragi. Ca administratie, un primar tatar, Hagi Ali Mutalip, un notar trimis recent cu numele de Ion Ionescu si un ajutor de primar era pe timpul acela tatal meu Stefan Bica, improprietarit in anul 1886, tatarii il numise ajutor de primar fiind ca cunostea limba turceasca si tatareasca la perfectie si se servea de el ca talmaci de descurca orice ordine.

Documentul original se afla aici:
https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2018/12/04/docs/caiet-scanat-final-watermark-ocr.pdf