Crearea mitului Peșterii Sf. Andrei din Dobrogea - motivul falsului

Publicat de Aurel Băjenaru, 7 Noembrie 2023
Timp de citire: 12 minute

Adevarata istorie a falsului.

Despre crearea mitului în jurul Peșterii Sf. Andrei unde au fost creștinați "vechii daci", deci românii de astăzi, am scris cu ceva timp în urmă. Astăzi sunt în măsură să clarific și cine a fost "vinovatul", și motivele sale.

Am bănuit că avocatul, fost prefect și publicist, omul public Jean Dinu din Adamclisi ar fi fost manipulat de legionari să contribuie la acest fals. Dar dansul a fost unul dintre ei, cel puțin un naționalist roman de un naționalism tenace, exacerbat o dată cu vârsta.

Ion (Jean) Dinu scria în aprilie 1939 (Pontice) următoarea blasfemie la adresa Apostolului Andrei și "creștinarea României" din gura unei peșteri pierduta în adâncul pădurilor Migilet din sudul Dobrogei:

"Sfântul Andreiu, fratele verhovnicului Petru şi pescar timid de pe malurile Ghenizaretului, martirizat ori nu, în Patra Achaei, nici nu vă fi auzit despre meleagurile, mai mult ori mai puţin scitice, cântate de relegarea lui Ovidiu. Mai mult; unii, dinafară hotarelor noastre, pretind că bătrânul şi firavul ucenic lipsit de iniţiative, îngrozit de drama depe Golgota şi prudent, ca orice iudeu depe vremea lui, nici n'ar fi depăşit hotarele, ospitaliere, pentru el, palestiniene, murind, ca orice burghez, de moarte naturală, pe patul căminului lui, în Ierusalim ..."

° ° °

Patru ani mai târziu. la 25 august 1943, într-un articol din Dobrogea Juna, "Moare Ostrovul", același Ion Dinu își făcea griji pentru românizarea Dobrogei și pierderea valorilor creștine, angajandu-se pentru o catedrala în cel mai vechi loc al "românismului" din Dobrogea, localitatea Ostrov, satul său natal:

"... Trecutul Ostrovului cu legendele lui și simbolurile lui naționale, - luceferi ce răsar din ceata trecutului nostru - nu-s pentru voi, izvoare netăgăduite de inspirație și de îndemn? Ostrovul se închină lui Dumnezeu ... într-o magazie de cereale?!" "... Dobrogea toată cu orașele și târgurile și satele ei este datoare să sară în ajutorul Ostrovului. Respectivii prefecți, preoți și primari să se lase înduioșați de agonia Silistrei și să rupă din bugetele fărămi de contribuție pentru catedrala Ostroveana! Oameni energici, corecți și buni romani să fie numiți în capul tuturor trebilor publice ale simpatice urbe!"

Acestea erau hăuliturile naționalistului Jean Dinu și îndemnurile sale de romanizare a Dobrogei. În treacăt fie spus, Ostrovul avea, și are, o biserica de piatră ridicată prin munca sătenilor încă din 1860, din timpurile otomane.

° ° °

Iată ce-i raspunde Ion Neicu în aceiași publicație câteva zile mai tărziu (4 septembrie 1943):

"A scris prietenul Ion Dinu, el însuși coborâtor dintr-un preot ostrovean, cuvinte avântate despre Ostrov și Ostroveni ... la ce bun o catedrala cum cere Ion Dinu, daca eu nici odată nu am văzut la biserica decât cel mult zece babe, șapte-opt moși, câteva domnișoare în timp ce trotuarele străzii cu numele regelui nu au mai văzut o piatra noua de la 1913 încoace..

... dar malul acela al Ostrovului pe care Ostrovenii îl consolidează cu băligar și cu pisici moarte,.. dar mirosurile care-ți cârmesc nasul,... dar cimitirul Ostrovului acoperit de bălării cât omul în care șerpii cât balaurii și broaștele țestoase și-au făcut un fel de tabăra ..."

° ° °

Din proiectul lui Jean Dinu, catedrala la Ostrov, satul sau natal s-a ales praful. Dar un alt proiect născut din actionismul și naționalismul sau tenace, a schimbat istoria bisericii ortodoxe române prin falsul grosolan al apostolizarii Dobrogei de către Sf. Andrei, fals pus la cale în aceasta perioadă, 1943 și definitivat în 1944 cu sfințirea unei grote de păstori cunoscute însă de zeci de ani, declarată acum ca sălaș al Sfanțului Andrei.

Iată că într-un articol din aceiași zi (4 septembrie 1943) cu apelatiunile lui Ion Neicu de mai sus, despre vizita "Caravanei Dobrogea Juna la Ion Corvin", de fapt în pădurea Migilet, aflam că unul dintre scopurile naționaliștilor și legionarilor, unul dintre vorbitori a fost părintele Lembrau, preot condamnat de autoritățile comuniste pentru activități legionare, este înălțarea în pădurea Mihai Eminescu a unei mănăstiri /catedrale cu hramul Sf. Apostol Andrei, care să fie un centru de activitate creștinească și românească.

Deci pesterea respectiva era cunoscută de decenii, legendele legate de ea nu existau. Acestea au fost lansate la prima adunare publica în pădurea Migilet din anul 1923, atunci când s-a încercat legarea numelui lui Mihai Eminescu de acest loc (Jean Dinu), prin izvorul numit al lui Eminescu și pădurea Eminescu și asta fară nici un motiv anume, poetul și jurnalistul nu a calcat vreodată prin aceste locuri.

Publicitatea cu poetul Mihai Eminescu nu a dus însă la rezultate deosebite în a încărca locurile cu o istorie deosebită, așa că, un an mai tărziu, în 1944, după această adunare, se va lansa minciuna cu descoperirea de către avocatul Jean Dinu și preotul Lembrau a Peșterii Sf- Apostol Andrei, care după cum se vede în articolul de mai jos din 1943 era demult cunoscuta însă.

Deci falsul istoriei bisericii ortodoxe române grosolan pus la cale după aceasta petrecere câmpenească, ținea de românizarea Dobrogei, avea rolul de întărire a românismului în zona și crearea unui centru creștinesc (românesc) în mijlocul acestor locuri departe de civilizația orașului dobrogean, unde numai numele lui Mihai Eminescu (cu izvorul sau sic!) nu a adus efectul scontat.

Mascarada prezentată aici scrisă de Ion Jean Dinu și regizată de preotul Lembrau, "o feerie în genul misteriilor medievale, în care au apărut Sf. Apostol Andrei, Mihai Eminescu, elementele pădurii, pitici, zâne, ursitoare", culminează în următorul an cu o piesa de teatru scrisă și regizată de Ion Dinu, jucata la sărbătorile legate de sfințirea Peșterii Sfântului Andrei din 1944, aflata la câteva sute de metri depărtare de scena din 1943. În 1945, moralistul fariseu Ion Jean Dinu publica și "Viață și activitatea Sfântului Apostol Andrei".

° ° °

Caravana la Ion Corvin

Continuindu-şi activitatea , Caravana DOBROGII JUNE a vizitat Duminica trecută vechiul sat românesc lonCorvin, din coltul de sud-est Dobrogi, fostul oraş Cuzgun de odinioara.

După un drum făcut cu eroism pe o prăfărie cum numai in stepele calmuce se poate intálni. membrii caravanei au descins la Ion Corvin, de unde au plecat la pădurea si cismeaua Mihail Eminescu, din vecinatatea peşterei despre care legenda sustine că ar fi fost locul de refugiu al sfäntului apostol Andrei , in timp ce predica invatatura lui Isus prin părtile noastre.

Aci se aflau conducătorii şi membrii cäminului cultural din Adamclisi in fruntc cu d-nii: Ion Dinu , pretor Petrescu , jude Moisescu, preot Lembräu, avocat Condrea etc. precum şi un mare număr de locuitori din satele invecinate. (Urluia, Negureni, Beilic , Marleanu, Baneasa, Oltina etc..) astiel incât manifestarea culturală dela cişmeaua Mihai Eminescu a putut lua caracterul unei mari adunari populare dobrogene.

Membri , caravanei cari aveau de data aceasta cinsteasă aibă inire ci pe dl. .Lucescu. Consilier la Curtea Administrativă superioară delegat de Preşedinția Consiliului de Miniştri cu anume cercetări in municipiul şi judetul Constanta , au fost primiti cu multă căldură de cei prezenti, ceea ce dovedeşte că resturile caravanei au început a fi intelese şi pretuite de cei către cari ea se indreaptă.

In cadrul nemaipomenit de frumos al pădurii bătrâne , pe o coastă de deal, se sapase in pământ o scenă , pe care s'a desfaşurat apoi festivitatea. A vorbit intâi venerabilul preot Const. Vasilescu , parohul dela lon Corvin . S. Sa a inceput amintind cum in acelas loc, acum douăzeci şi unu de ani, in cadrul unei adunári tot atât de insuflețite , se petrecea un fapt neobicinuit pentru lumea satelor dobrogene : trei zeci şi patru de perechi cari până atunci träiseră în concubinaj din cauza imprejurărilor razboiului ce abia trecuse , căpätau binecuvântarea bisericii.

Faptul acesta se datora initativei inimosului administrator de atunci al plăşi Traian , avcatul Ion Dinu dela Adamclisi el insusi un vrednic fiu coltului acestuia de pământ. Sa a amintit apoi că datorită D lui lon Dinu cişmeaua a fost botezată cu nummele lui Mhail Eminescu, pentruca astfel cultul marelui poet să fie cât mai răspândit in lumea dobrogeană.

Astăzi, în plin război , porneste o nouă mişcare culturală, aceea a Dobrogei June a cărei caravană duce in popor cuvântul de intarire morală , de incredere in victorie , de solidaritate natonala . Sfintia Sa indeamnă pe cei prezenti să asculte cu luare aminte cele ce se vor vorbi.

A luat apoi cuvântul d-l DAN ALECU .

Distinsul nostru confrate, a vorbit despre marea experiență pe care a facut-o Rusia comunistä . In concluzie, oratorul a spus ca Românul este legat de glie şi nu poate fi decât aşa, ori ce altă aşezare social neputându-se potrivi cu firea noastra. Cuvântarea d -lui Dan Alecu, documentată cu observațiuni personale facute in Rusia, a interesat in mod deosebit auditorul , care a răsplätit cu furtunoase aplauze pe vorbitor .

A vorbit apoi S. Sa preotul Lembrau. Vrednicul pästor della Adamclisi , intr'o scurtă dar impresionantă cuvântare ,a multumit Caravanei, Dobrogi June pentru actiunea pe care o intreprinse. In continuare a lămurit rostul pomeniri Sfantului Apostol Andrei aci, ca şi a cela al pomenirii marelui poet Mihail Eminescu .Sf .Sa a spus că in gândurile celor de la cari a pornit această actiune creştinească şi naţională , este inaltarea unei stinte mânăstiri in pàdurea Mihail Eminescu, cu hramul Sf. Apostoi Andrei, care să fie un centru de activitate creştinească şi românească .

După cuvântarea S. Sale Pr.Lembräu, s'a reprezintat o feerie in genul misteriiler medievale, in care au aparut Sf. Apostol Andrei , M. Eminescu şi personagi cari reprezintau toate elementele padurii : pitici, zâne ursitoare, etc. Textul, punerea in scenă, ca si adaptarea muzicală se datoresc d-lui lon Dinu. Regizarea a fost condusa de Pärintele Lembräu.

Spectacolul acesta, unic infelul sáu, a impresionat prin text, prin jocul interpretilor, tot tineri şi finere, scolari şi extra scolare din Adamclisi , cărora) le aducem aci un meritat cuvânt de lauda, cât şi prin punerea in scenă , actiunea petrecându se chiar in pădure.

Această feerie se va reprezenta de altfel la Constanta in ziua de 12 Septembrie , cu prilejul concursurilor organizate de Caminul cultural judetean . D -l Const. N. Sarry a citit apoi Cronica Megiletului , căreia ii vom face loc intr'un numár viitor.

Minunata serbare a fost incheiată printr'o scurtă locutine entuziată a d-lui Consilier Lucescu , care a mărturisit că nu poate găsi cuvintele nemerite cu care să exprime puternica impresiune ce iau produs cele väzute şi auzite.

D sa multumeşte tuturor pentru această inältätoare şi instructivă actiune şi se crede dator a raporta color cari au trimis asupra acestei patriotice opere a Caravanei „DobrogeiJune şi a luminatului cerc de intelectuali din Adamclisi.

Dobrogea jună - 4 septembrie 1943

° ° °

Am căutat luni de-a rândul legătura dintre petrecerile câmpenești publice organizate de Ion Jean Dinu în pădurea Migilet, "într-u slava poetului Mihai Eminescu" până când au "degenerat" la considerarea unei grote din apropiere ca fostul sălaș dobrogean al Apostolului Andrei.

Chiar așa și suna cererea de sfințire a grotei adresată Episcopiei Constanța de catre un "Consiliu de colaborare" condus de pretorul Petrescu:

" ...Am luat iniţiativa înfiinţării unei capele în peştera care se găseşte într-o pădure pe teritoriul comunei Ion Corvin şi se consideră că ar fi fost locul de adăpostire al Sfântului Andrei. Sfinţirea acestei capele am programat-o în ziua de 23 iulie 1944. Odată cu aceasta, Consiliul de colaborare a pregătit să dea şi o mare serbare cu caracter religios-patriotic în pădure, lângă peşteră. Că urmare la aceasta, sperând în aprecierea şi binecuvântarea Preasfinţiei Voastre asupra faptei pe care am hotărât a o realiza, cu profund respect vă rugăm să binevoiţi a ne onora şi a accepta să sfinţiţi această operă."

Cât de naivi sunt considerați oare credincioșii dobrogeni și cu câtă nerușinare arogantă se poate susține acest fals grosolan de "împământenire" a unui personaj biblic precum Apostolul Andrei ?!

Vezi si:

https://techirghiol.com/cum-se-nasc-legendele-religioase-mitul-pesterii-sf-andrei