CRIMA DE LA CONSTANȚA

Publicat de Aurel Băjenaru, 30 August 2026
Timp de citire: 5 minute

În anul 1882, Dobrogea se afla încă într-un moment de profundă transformare, devenind un teritoriu deschis venirii unor oameni de origini și din spații geografice dintre cele mai diverse.

În acest context cosmopolit, presa vremii consemna cu interes și uneori cu senzaționalism faptele petrecute în orașele dobrogene, iar relatările despre străini erau adesea marcate de prejudecățile și stereotipurile epocii.

Textul de mai jos, publicat în ziarul Românul la 21 aprilie 1882, este un exemplu grăitor. Relatarea unei crime petrecute la Constanța este construită nu doar în jurul faptelor, ci și printr-un limbaj profund discriminatoriu, care îl transformă pe presupusul făptaș, Said Ahmet, originar din Bengazi, într-o figură aproape demonică, judecată și prin prisma originii și a culorii pielii sale. Dincolo de cruzimea crimei, documentul rămâne astfel și o mărturie asupra mentalităților, limbajului și prejudecăților societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

CRIMA DE LA CONSTANȚA

Corespondință particulară a ROMANULUI

Primim de la corespondintele nostru din Constanța următórele amănunte asupra crimeĭ comisă de negrul Said Ahmet și despre care am đis deja ceva în edițiunea a doua a numěruluĭ precedente :

Vě scriŭ în fuga condeiuluĭ și supt cea maĭ durerósă impresiune. Uă crimă oribilă, comisă în nóptea de 15 spre 16 Aprile, a consternat orașul nostru. Crima este atât de odiósă în cât a trebuit sě fiă un zulus care s’o comită. Victima este uă femeiă onestă și bine věđută în societatea din Constanța, d-na Maria Gropper, de origină din Craiova. Asasinul este un negru, a-nume Said Ahmet, din Bengazi. Venit în Dobrogea de vre-uă 6 lunĭ, a petrecut vre-uă treĭ lunĭ în Mangalia, ér restul în Constanța. Sunt 25 de đile de când farmacistul Gropper l’a îngagiat ca servitor. E un tip de negru perfect, înfricoșat de urît și care îți inspiră desgust și spaĭmă.

Crima a fost premeditată și s’a îndeplinit cam ast-fel : Gropper a plecat cu trenul de Jouĭ la Megidia, ca sě-șĭ cumpere un cal; soția sea rěmase cu un copilandru, fratele maĭ mic al farmacistuluĭ, și cu negrul Said. Jouĭ séră, înainte de orele đece, s’a věđut Said la cârciumă bênd mastică, de unde s’a reîntors cam pe la đece; têněrul Gropper s’a culcat de timpuriŭ; între odaia luĭ și a cumnateĭ séle era salonul, care din nefericire nu se putea încuia; negrul avea patul în bucătărie, care este a própe de camera têněruluĭ.

Negrul a intrat prin salon, fiind deschis; d’aci a trecut în camera victimeĭ, nefiind ușa încuiată, și a voit sě deschidă dulapul în care se găsiaŭ baniĭ. In timpul acesta victima desteptându-se, asasinul se aruncâ asupra ieĭ cu un cuțit; ea se apără și probă despre resistința ieĭ sunt rănile ce le are la ambele mânĭ : uă rană la mâna dréptă și două la mâna stângă, unde ĭ-a tăiat artera radicală. Patul victimeĭ, așeđat lângă feréstră, era inundat de sânge, perdéua ruptă, feréstra stropită cu sânge, semn că a voit sě sară la feréstră și sě céră ajutor. Părețiĭ cameriĭ sunt plinĭ de sânge, ceea ce denotă că victima s’a luptat cu asasinul și sângele ce țîșnia din arteră a stropit păretele. Când victima a voit sě sară la feréstră ca sě céră ajutor, asasinul, probabilmente, ĭ-a înfipt mâna stângă în gât ș’a strangulat’o. Urmele degetelor se cunosceaŭ fórte bine pe gâtul nefericiteĭ asasinate.

Said, acéstă fiéră sělbatecă, după ce a asasinat’o, a atentat la pudórea ieĭ; apoĭ, luând 800 de leĭ în aur și puțin argint, orologiul, medalionul ieĭ și uă tabachieră a luĭ Gropper, a trecut în bucătărie, șĭ-a aprins lampa, care pórtă urmele pline de sânge ale degetelor asasinuluĭ, s’a desbrăcat de haĭnele luĭ, carĭ eraŭ înmuiate în sânge, s’a îmbrăcat cu haĭnele cumnatuluĭ victimeĭ și a plecat în port, unde s’a îmbarcat pe un vapor cu destinație pentru Constantinopole. Acest vapor încărca porumb; asasinul s’a strecurat printre muncitorĭ și s’a ascuns în porumb. Când poliția l’a descoperit era ascuns în porumb, ast-fel că numai capul îĭ era afară.

In port a mărturit crima, ér adus la prefectură a negat; mărturesce că a furat baniĭ, dér că stăpâna sea era deja mórtă. Cuțitul cu care a lovit pe mórtă s’a găsit în patul victimeĭ, haĭnele luĭ s’aŭ găsit ascunse în bucătărie, cheia dulapuluĭ din care a furat baniĭ a mărturit c’a aruncat’o în latrină.

Acest monstru are abia 22 de anĭ.

Românulŭ, 21 aprilie 1882

°°°

În imagine apare Constanța de la începutul secolului trecut, mai exact strada Carol.