Cover Image

Cultura Hamangia de la Techirghiol

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Ianuarie 2019
Timpul de lecturare: 12 minute

Dupa cum se arata, asezarea linistita si patriarhala care astazi  se numeste Techirghiol, a fost leaganul unei culturi deosebite a neoliticului, cultura Hamangia. In urma cu 6.500 de ani oamenii epocii de piatra s-au asezat pe malurile insorite si line ale fostului golf la Marea Neagra, unde se pare ca au gasit tot ceea ce le era necesar unui trai modest dar linistit.

In urma sapaturilor de salvare efectuate in 1959  la Techirghiol, sub conducerea unui colectiv de arheologi alcatuit de catre Eugen Comşa, Doina Galbenu si Andrei Aricescu, s-a scos la iveala o parte din preistoria acestor locuri. Sapaturile au fost efectuate in site-ul care se numeste Dealul Minerva, aflat chiar la intrarea in oras venind dinspre Eforie Nord, pe malul lacului Techirghiol, pe locul unei foste cariere de lut.

 "Grupul omenesc neolitic ce folosea materialele de tip Hamangia, atunci cînd a ajuns pe teritoriul oraşului actual Techirghiol şi-a ales drept loc de aşezare panta lină, însorită, de pe malul de nord al lacului Techirghiol. Prin urmare, complexul neolitic la care ne referim este o aşezare simplă de terasă. Din observaţiile făcute pînă acum, rezultă că staţiunea avea o lungime de circa 100 m şi o lăţime de aproximativ 80 m. Prin cercetările viitoare ea va putea fi delimitată cu mai multă precizie. În jurul aşezării nu se observă urme de întărituri naturale sau artificiale.

 Deoarece pe cea mai mare parte din întinderea aşezării neolitice de la Techirghiol stratul de cultură a fost distrus de diferite lucrări, nu am găsit în porţiunea cercetată resturi de locuinţă in situ. În schimb, încă din primele zile ale săpăturilor, la capătul de sud al şanţului B au fost descoperite numeroase bucăţi de lipitură arsă, pe o suprafaţă de cîţiva metri pătraţi. Resturile cercetate  au aparţinut unei locuinţe, dar după ce aceasta a fost distrusă prin foc, bucăţile de lipitură arsă rezultate au fost adunate şi aruncate într-o groapă de formă rotundă.

 În funcţie de urmele păstrate pe bucăţile de lipitură arsă putem spune că este vorba de o locuinţă de suprafaţă, construită din pari, împletitură de nuiele şi de trestii (?). Pereţii astfel formaţi erau acoperiţi cu lipitură de lut amestecat cu o mare cantitate de paie şi pleavă. Pe unele bucăţi de lipitură arsă se păstrează porţiuni de făţuială cu urme de culoare albă sau gălbuie. În cursul săpăturilor noastre au fost scoase la iveală şi cîteva funduri de oale mari, avînd imprimate urme de rogojini. Astfel de împletituri au fost desigur întinse pe podeaua de pămînt bătătorit din locuinţe. Nu dispunem de date cu privire la forma şi la celelalte particularităţi ale locuinţei cercetate.

 Printre materialele scoase din umplutura gropilor de la Techirghiol s-au găsit şi cîteva bucăţi de vetre. A vînd în vedere fragmentele păstrate, se poate preciza că vetrele oamenilor din aşezarea neolitică erau simple, făcute dintr-un strat de lut şi făţuite cu grijă."

[...]

"Dintre uneltele întrebuinţate de oamenii din aşezarea Hamangia de la Techirghiol avem reprezentate pe cele lucrate din silex, piatră şi os.

Din stratul de cultură şi din pămîntul de umplutură al gropilor au fost scoase la iveală 100 piese de silex dintre care 49 unelte întregi sau fragmentare, 18 aşchii lucrate sau folosite şi 33 de aşchii simple. Uneltele sînt reprezentate prin: lame simple, segmente de lame din unelte compuse, răzuitoare şi aşchii folosite. În săpăturile noastre au mai fost descoperite opt unelte de piatră şlefuită, între care: cinci dăltiţe, un topor-calapod, un topor plat (de formă triunghiulară) şi un percutor de silex.

 Materialele descoperite în timpul săpăturilor constituie dovezi evidente pentru diferitele îndeletniciri. După părerea noastră, ocupaţia principală a purtătorilor culturii Hamangia din staţiunea amintită a fost cultivarea primitivă a plantelor. În sprijinul acestei formulări avem dovezi multiple. Cercetarea, cu deosebită atenţie, a pămîntului din umplutura diverselor gropi a dus la descoperirea a numeroase boabe de grîu (se pare, de tipuri diferite), a unor boabe de borceag, de neghină şi chiar a unor sîmburi, toate prefăcute în cărbune. În afară de boabe, în spărtura bulgărilor de chirpic se văd urme de paie, de pleavă, iar uneori se observă chiar urme de boabe de grîu.

 O altă ocupaţie importantă era aceea a creşterii animalelor domestice. Au fost adunate foarte multe oase de animale, printre care, la determinarea sumară, s-au găsit oase de bovine, de ovi-caprine (cele două categorii documentate într-un procent asemănător) şi de porci (reprezentaţi prin oase puţine, între care predomină cele de animale tinere). În cîteva gropi s-au găsit şi mandibule de cîini.

 În directă legătură cu creşterea vitelor sînt alte două ocupaţii secundare, şi anume prelucrarea pieilor de animale, apoi torsul şi împletitul linii.

 Nu este exclus ca unele dintre dăltiţele de piatră să fi fost folosite la jupuirea animalelor. Cert este însă faptul că sulele de os (fig. 2) erau folosite la prelucrarea pieilor. 

La Techirghiol au fost descoperite nouă sule întregi sau fragmentare de os, avînd de la 7,6 cm pînă la 11 cm lungime. Cîteva sînt lucrate din oase· întregi, lustruite pe toate feţele, altele însă sînt confecţionate din aşchii de oase.

Ocupaţiile torsului şi ţesutului le avem documentate foarte slab. În săpătură nu s-au găsit nici fusaiole modelate anume, nici greutăţi pentru războiul de ţesut. În schimb, avem două fusaiole făcute din cioburi.

 O altă ocupaţie a oamenilor neolitici de la Techirghiol era aceea a pescuitului.

Pînă acum nu am găsit în săpături unelte de pescuit, dar s-au adunat mai multe oase de la diferite specii de peşti. Unele sînt mici, altele însă provin de la peşti de peste 1 m lungime.

 În cursul lucrărilor s-au descoperit dovezi slabe cu privire la ocupaţia vînatului.

Singurele indicii le-ar constitui cîteva oase de rozător (de talie relativ mică) şi se cuvine să remarcăm în mod deosebit descoperirea şi în complexul Hamangia de la Techirghiol, în condiţii stratigrafice clare, a unei falange şi a unei copite de măgăruş sălbatic, de talie mică. Faptul că vînătoarea este atît de slab documentată se explică prin condiţiile locale din regiune şi mai ales prin lipsa pădurilor."

[...]

 "Materialul ceramic descoperit la Techirghiol se împarte în două categorii principale: 

a) ceramica de uz comun, 

b) ceramica fină.

 a) Vasele din această categorie au fost modelate din pastă amestecată, de obicei, cu cioburi pisate, mai rar cu cioburi pisate şi cu pietricele de calcar (uneori, în cazul vaselor mari, pietricelele ajung pma la 1 cm lungime) şi în cazuri foarte rare pasta era amestecată cu cochilii de melci pisate."

[...]

 "Aproape fără excepţie, vasele de uz comun au fost lustruite în interior, pentru a se obţine o porozitate cît mai redusă. De obicei, era lustruită şi la exterior o fîşie de 2-8 cm lăţime, în jurul marginii vaselor de acest fel. Cîteodată se întîlnesc cioburi din borcane lustruite şi pe toată suprafaţa exterioară. Astfel de exemplare constituie o raritate.

 Ceramica de uz comun a fost ornamentată în două moduri: mai ales cu barbotină (neregulată sau în vîrei), şi prin decor în relief (rar, cu brîuri alveolare). Subliniem lipsa totală a proeminenţelor. Pe un grup de cioburi se observă decorul compus din linii largi, trasate cu un instrument cu vîrful bont şi rotunjit. Vasele de uz comun datorită grosimii pereţilor şi condiţiilor primitive de ardere, dobîndeau diferite culori, de la cenuşiu şi negru pînă la roşu (mai ales în cazul arderii secundare)."

[...]

 "În schimb, ceramica de pastă fină (fig. 3 şi fig. 4) are formele şi mai ales decorul foarte sensibile la evoluţie. Ele se modifică treptat.

 b) Vasele din această categorie au fost lucrate din argilă amestecată cu nisip cu bobul fin sau din pastă amestecată cu cioburi pisate mărunt.

Avînd în vedere şi celelalte complexe Hamangia, constatăm că în perioada de început a aşezării, oamenii au modelat vase de dimensiuni reduse şi mijlocii variind de la 12 la 30 cm înălţime. Remarcăm că de multe ori vasele de mărime mijlocie erau pregătite anume pentru a fi ornamentate. Chiar dacă erau modelate din pastă fină, ele erau apoi acoperite cu un strat de slip artificial, de argilă fină. De pe o serie de cioburi pe care nu s-a fixat prea bine stratul de slip, el poate fi îndepărtat sub forma unei pojghiţe subţiri.

Două sint formele principale: paharul aproape cilindric, cu pereţii subţiri şi cu buza puţin răsfrîntă în afară şi castronul cu piedestal scund sau cu picior. Ambele categorii au o variabilitate mare de forme.

 La Techirghiol avem documentate pahare executate cu deosebită grijă, cu pereţii foarte subţiri şi pahare de alt tip, mai înalte, cu pereţii mai groşi. În ornamentare se observă decor îngrijit, migălos şi altul mai simplu, făcut cu un instrument dinţat. Pe unele pahare decorul era alcătuit din înţepături sau din şiruri de adîncituri foarte mici rotunde, incrustate cu materie albă. Adesea şirurile de adîncituri erau izolate, orizontale sau grupate cîte trei pe verticală şi asociate cu triunghiuri. Pe o serie de vase, decorul realizat din Înţepături se asociază cu grupuri de caneluri lucrate cu grijă deosebită.

 Seria castroanelor este caracterizată prin forme avînd profilul în formă de S întors, fără unghiuri. De obicei, ele au piedestal scund ca şi paharele, iar apoi unele au picior cilindric, gol pe dinăuntru.

 Încă de la începutul săpăturilor am fost impresionaţi de faptul că se găseau foarte multe fragmente ceramice cu suprafaţa exterioară de culoare alburie, lustruită cu grijă. În alte culturi se pregăteau aşa vasele ce urmau a fi ornamentate cu decor pictat. De aceea s-a cercetat cu deosebită grijă fiecare fragment ceramic şi după cîteva zile, pe un ciob de culoare roşcată, din pastă de calitate inferioară, s-au deosebit trei dungi verticale trasate cu culoare neagră. Mai tîrziu au fost descoperite fragmente dintr-un vas de dimensiuni medii, întregibil, din pastă fină, cu suprafaţa lustruită cu deosebită grijă şi cu decor făcut din şiruri de adîncituri în formă de dreptunghiuri. În afară de decorul imprimat, pe toată partea superioară a vasului se văd dungi de 1 cm lăţime, de culoare închisă, trasate pe suprafaţa vasului cu o substanţă (de culoare închisă) înainte de lustruirea şi arderea vasului. Acest sistem, ce reprezintă un gen de decor pictat, nu a fost semnalat pînă acum în alte aşezări de tip Hamangia.

 Vasele din pastă fină au de obicei culoarea cenuşie, neagră, cafenie şi rar culoarea roşie obţinută nu atît datorită arderii, ci în primul rînd datorită ungerii vasului cu o substanţă anumită.

Pe un fragment de fund s-a păstrat imprimată urma unei rogojini (fig. 5).

În cuprinsul aşezării de la Techirghiol a fost descoperit şi un cuptor simplu de olărie.

 A vînd în vedere ocupaţiile oamenilor din aşezarea neolitică descrisă şi condiţiile generale din acea epocă, se poate spune că membrii comunităţii la care ne referim duceau un mod de trai semistabil."

Extras din publicatia "Materiale si cercetari arheologice VIII - ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE" 1962

 ***

 Interesant mai este ca, in acelasi loc, la aceleasi sapaturi s-au descoperit intr-un strat superior si urme  de locuire din timpul stapanirii romane. Aceste vestigii, alaturi de cele  din epoca bronzului descoperite anterior si tumulii locali sau necropola elena de alaturi, toate stau marturie pentru atractivitatea exercitata de aceasta zona asupra oamenilor preistoriei si antichitatii.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

292
Techirghiol
23.10.2019 00:21
Actual: 13° C
Viteza vantului: 2,1 m/s