In Dobrogea, la Cavarna și la Șabla au fost prinși și închiși 48 de inși cari lucrau sub îndemnul comuniștilor ca ortăcie revoluționară, țintind "desrobirea" Dobrogei, ca una care să trăiască de sine stătătoare.
Se știe că prin părțile Dobrogei sunt, mari frământări de acestea puse la cale mai ales de bulgari. Dar acum cu prilejul acesta s’a aflat că ortăcia revoluționară era cunosoută și la Moscova care si-a întins mâna neagră și în Dobrogea unde simția ea că sunt nemulțumiri.
La Bazargic, toți cei 48 de inși au fost duși la un loc pe drumul mare, înconjurati de polițiști numeroși și înarmați, spre locul de judecată.
Dar la tribunal lumea nu mai incapea înlăuntru de pârîți și de martori. Un nenorocit de țăran, din Șabla care de altfel e om înstărit, întrebat fiind de judecător cum de el om cu stare a lunecat într’un păcat atat de greu și cum de a atârnat steagul roșu (semnul bolșevîcilor) la poarta șefului de post din Șabla, a răspuns :
"Nu sunt comunist. dar m-au ametit domnule du "desrobirea" Dobrogei si acum m'am nenorocit."
Țăranii noștri să nu asculte de glasul ațâțătorilor, cari de obiceiu sunt oameni fără căpătâi, vorbele nu le curg din suflet și și-au făcut din ațâțări o meserie pentru care sunt gras plătiți iar pe urmă cei neștiutorii și lesne crezători umplu pușcăriile.
Libertatea, 3 decembrie 1931