Cover Image

De la Constanța la Mangalia, 1901

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Septembrie 2020
Timp de citire: 6 minute

Pentru a merge de la Constanța la Mangalia (la câțiva kilometri de granița bulgară), traversați stepa prin Agigea și Tuzla, sau - dar drumul este mai lung - prin (Techirghiol, la marginea strazii antice "Via Pontica"care lega Agigea de Urluchioi, se afla cimitirul musulman din Techirghiol n.r.) Urluchioi și Tatlageak. Există un singur mijloc de locomoție: mașina sau „carroutza”, un fel de car de lemn, fără arcuri, folosit de țărani.

Părăsim vastele depozite din Constanța spre dreapta și, în curând, la doi-trei kilometri de oraș, începe din nou stepa, câmpia nesfârșită, care nu are alt orizont decât cerul. În acest moment este peste tot înflorit cu cicoare sălbatică. Petalele albastre, dispuse în stele, aduc veselie ierbii cenușii. Vântul mării  ridică în vârtejuri groase praful care formează suprafața Dobrogei. Călătorim în companie  unui ofițer superior de jandarmerie pe care prefectul raionului Constanța a avut amabilitatea să ni-l puna la dispozitie.

Nu există un copac, iar la orizont movilele funerare ies în evidență pe cerul albastru. Trecem între Tuzla Ghiol și mare. La marginea lacului, a rămas un tiv de spumă albă din ultimele valuri. Între trestii care ies în promontorii sau care formează insule, ...

La Tuzla, se dau ordine să ne aducă bărbați: turci și tătari. Primăria devine laboratorul nostru. De-a lungul drumului, niște orz este bătut. Cinci cai înhămați în față trag un fel de cilindru scurt de piatră cu caneluri largi care, zdrobind Tepi, separă boabele  de paie.

Între Tuzla și Mangalia, stepa ia forme variate. Uneori, vantul sapă valuri albastre în masa de cicoare sau valuri roz printre ciulini roz. Există, de asemenea, benzi violete lungi; și benzi galbene formate din „florile bonhomme” care stau în rânduri strânse tulpinile lor solide.

Mangalia este un sat de aproximativ o mie două sute de locuitori. Este împărțit în patru districte principale: districtul turcesc la sud, lângă districtul tătar. În spatele satului, țiganii și-au stabilit tabăra. Aproape de mare, este cartierul romanesc.

Două minarete domină micul oraș. Casele sale albe au o singură poveste. Se aliniază pe mai multe străzi, unde tarabele se deschid și sunt mărginite de câțiva salcâmi, încă zdruncinați de vântul care suflă din mare.

Una dintre moscheile sale este veche (Esmahan Sultan,1574 n.r). Ni se spune că are peste trei sute de ani. Ea se află într-o incintă care închide cimitirul. Este grațiosa, ușora, toată secțiunea frontală din lemn, cu coloane destul de ornamentate. Timpul le-a spart și le-a pus o patină neagră. „Hatip” ne conduce înăuntru. Versetele din Coran sunt pictate pe pereți. În secțiunea rezervată credincioșilor, covoarele orientale își arată desenele bizare și culorile admirabile.

De mult timp, cimitirul, în același timp turc și tătar, a fost abandonat. Nimeni nu a fost îngropat acolo de mulți ani. Este invadat de vegetație luxuriantă, unde păsările se strecoară. Copaci frumoși au crescut între morminte. Sub amestecul inextricabil de plante sălbatice, pietrele funerare dispar. Doar monumentele oamenilor de distincție își mai păstrează marmura acoperită cu inscriptii și sculpturi. Sunt pietre înguste și lungi al căror vârf reprezintă un fes sau un turban, după demnitatea celui care se odihnește la piciorul său.

Imanul ne invită să urcăm în minaret pe o scară îngustă în spirală. Pe gardul de fier unde preotul se apleacă să cânte rugăciuni, isi iau zborul ciori negre. De cinci ori pe zi, Imanul striga spre cele patru puncte cardinale scurta sa scandare: 

"Alla- huechper... Eshedu enla italie illaler... etc ."

 Una se îndreaptă spre mare, spre est tentați de albastru și perle, cealaltă spre stepa mov care își desfășoară valurile spre sud; ceilalți peste casele joase din Mangalia.

La vest de Mangalia se află un lac îngust, alungit și șerpuitor. Își întinde apele albastre între crupele de calcar de coajă acoperite cu iarbă. În vecinătate există un izvor sulfuros nu prea frecventat. Se spune că zona lacului Mangalia este un paradis pentru entomologi.

Subprefectul Mangaliei a avut amabilitatea de a ne ajuta și cu prețiosul lui ajutor am putut examina o serie de turci, tătari, lipoveni și țigani.

Seara, strada de Mangalia era unica insufletita. În cafenele, în jurul meselor unde nu se servea nimic, grupuri de Tatari își cântau inima. Erau însoțiți de un tambur de teracotă, peste care se întinde o piele, și un fel de castanetă triplă de fier. Marea Neagră, la rândul ei, își cânta hula obișnuită în vânt.

Ni se spusese existența unei importante peșteri la vest de Mangalia. Am mers să o vizităm în speranța de a găsi câteva rămășițe de arheologie preistorică. O astfel de descoperire ar fi fost de mare interes. Fără îndoială, Dobrodja, în vremurile îndepărtate ale marilor emigrații umane, era un pasaj spre Occident. Populațiile preistorice au rămas acolo. Ar fi necesar să găsim urme ale acestuia. În toate părțile lumii, peșterile naturale au oferit adăpost oamenilor. Descoperirile frumoase legate de epocile paleolitice și neolitice au fost numeroase în peșterile din Europa Centrală și de Vest.

Peștera pe care am vrut să o explorăm se află la mică distanță de satul Caraci-Kulak (Limanu n.r), fostă populată de germani, locuită acum aproape exclusiv de români. Se deschide deasupra unui fel de vad care trece perpendicular pe lacul Mangalia. Intrarea odată mai spațioasă este acum parțial obstrucționată de plăci de calcar de coajă. Puteți intra numai mergând pe burta. La câțiva metri distanță, se lărgește și puteți sta in picioare. Podeaua este formată din aluviuni unde există multe pietre grosiere.  Acesta prima caverna comunică printr-un coridor îngust cu un o alta ceva mai mare. Apoi incepe un nou coridor.

Se pare că această peșteră este foarte adâncă. Șeful poliției din Mangalia ne-a asigurat că a parcurs patru kilometri în interiorul ei.

[...]

EUGÈNE PITTARD, antropolog elvetian

Prin Dobrogea, 1902

In imagine "Baile de Pucioasa" din Mangalia, 1920.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

101
Techirghiol
29.03.2024 04:37
Actual: 11° C
Viteza vantului: 3.77 m/s