De sub ocupaţia germană in Dobrogea

Publicat de Admin, 10 Februarie 2019
Timp de citire: 17 minute

O schita social-economica a Dobrogei, aflata doi ani sub ocupatia germano-tuco-bulgara, de la ocuparea  Constantei (22 octombrie 1916), pana la infrangerea Bulgariei in septembrie 1918, fixata cu o deosebita meticulozitate la dezbaterile ofiterilor germani, in congresul de la Constanta, 16 Iunie 1917 (articol publicat in Arhiva Dobrogei din 1919).

La 16 Iunie 1917 s'a tipărit în Constanţa, în «Tipografia administraţiei etapelor germane din Dobrogea», o broşură de 52 pagini întitulată: "Niederschrifl der Besprechung mit den Etappen-und Wirtschaftskommandanten, den Wirtschaftsoffizieren. und Regiments und Bataillonskommandeuren" adecă:  "Referat asupra convorbirilor ce au avut loc între comandanţii de etape şi comandantii însărcinaţi cu exploatarea,  ofiţerii cu aprovizionarea şi comandanţii de regimente şi batalioane".

[...]

Cuvântarea locotenentului-colonel Van den Bergh se ocupă de punctul 1 şi 2 din program. Reţinem din ea următoarele:

«Intrarea României în războiu (27 august 1916 n.r.) a fost un noroc pentru noi.  Fără aceasta, cu greu ne putem închipui cum ar fi scăpat anul acesta Austro-Ungaria, în ce priveşte cerealele, Germania în ce priveşte uleiurile şi toţi aliaţii laolaltă în ce priveşte materiile prime de războiu ». (p. 7).

Pe urma armatei ce înaintă, se întindea reţeaua etapelor germane, care liniştea ţara şi o organiza pentru exploatare. Conducerea o aveau specialiştii. Pe baza unui tratat încheiat între cele patru state, Muntenia căzu spre exploatare Germaniei şi Austro-Ungariei, iar Dobrogea Bulgariei şi Turciei. 

Pentru această din urmă provincie hotărârile s'au luat prin tratatul de la Sofia, dela 2 Dec. 1916. Totuşi, administraţia etapelor germane se instală într'o parte a Dobrogei, de oarece "după experienţa noastră, Turcii n' ar fi obţinut nimic dela o administraţie bulgărească; iar, de altă parte, Bulgarii, din cauza incapacităţii de organizare economică a lor, n'ar fi fost in stare să conducă cum trebue aprovizionarea şi să exploateze provincia cu folos".  Mai intervenia apoi şi strigătoarea nevoie de uleiuri minerale şi de materii prime de războiu" (p. 7).

In jurul acestei chestiuni, care era „nervul vital" în continuarea războiului, au urmat neinţelegeri şi lupte intre Bulgari şi Germani. La 15 Mai 1917 administraţia etapelor germane lua dispoziţiuni prin care se fixa linia de conduită a Germanilor fată de «atacurile trupelor bulgare»; iar la 21 Mai 1917, dispoziţii cu privire la raporturile cu oficiile şi trupele bulgare.

«Scopul principal»„ al prezenţei etapelor germane în Dobrogea era procurarea de cereale şi de materii prime pentru industrie, mai ales pentru cea de războiu. Din oraşul Constanţa Turcii, după tratat, trebuiau să încarce 33.000 tone de cereale; iar grânele din provincie erau destinate să acopere nevoile armatei a treia bulgare şi numai prisosul să se dea Turcilor. In Constanţa Bulgarii făcură mari dificultăţi, aducând învinuirea că Turcii încarcă mai multe cereale decât li se cuvine; prin sate ei deveniră din ce în ce mai nervoşi, acuzând pe Germani că transportă pe Dunăre· şi în vagoane cereale pentru ei. ·spre a dovedi lipsa de temeiu a acestor bănueli, Germanii acordară, in cele din urmă, Bulgarilor posibilitatea de a le controla transporturile.

«La cea dintâi notificare cum că armata a treia bulgară e ameninţată de foamete, - zice locot.-colonel Van den Bergh - am fost gata să le dăm cereale în cantitate suficientă. Totuşi, n' am fnţeles a face o predare fără regulă a tuturor magaziilor, precum voiau Bulgarii, ci una ordonată, prin comision. Greutăti ne-a oferit şi chestiunea întrebuinţării cerealelor cumpărate de noi» (p. 8).

De aceea, s'a luat dispoziţia a nu se mai cumpăra cereale. iar din stocul cumpărat să nu se predea nimic Bulgarilor, cari nu· inţelegeau că trebue să plătească. De altă parte Turcii, începând dela 20 Iuinie, aveau sa primească zilnic câte 450 tone de grâu, timp de 30 de zile. După concepţia bulgărească însă nu trebuia să se dea nimic Turcilor din vechea recoltă, de oarece recolta nouă nu se cunoştea încă şi armata a treia bulgară ar fi putut suferi de foame.

Cerând concursul asistenţei, cuvântătorul recomandă, întrebuintarea tuturor energiilor pentru sporirea producţiei şi exploatarea provinciei, de oarece durata războiului nu se poate prevedea (p. 8).

Punctul al treilea din program îl tratează căpitanul de cavalerie von Loesch. El vorbeşte despre pregătirea secerişului, despre atelierele de reparat unelte şi maşini, despre procurarea de coase şi maşini populaţiei, fără însă a se putea satisface toate cererile, de oarece cantităţile ce se spera să vie din Muntenia, nu s'au putut trimite şi fiindcă tratativele cu armata bulgară, în ceeace priveşte predarea aşa numitelor instrumente fără stăpân n'au dus la nici un rezultat. 

Totuşi secerişul va merge bine, din cauza micii suprafeţe cultivate şi a climei favorabile, dacă se vor scoate la lucru toţi oamenii capabili de muncă„ precum şi orăşenii fără ocupaţie. Secerişul pe ogoarele părăsite de proprietari a fost asigurat prin vinderea recoltei acestor ogoare, sau prin munca fortată, impusă de comandanturi. S 'au luat dispozitii şi pentru arăturile de toamnă şi mai ales' pentru cultura oleaginoaselor, având în vedere lipsa cea mare de uleiuri şi grăsimi din Germania. E de dorit ca 2% din suprafaţa cultivată să fie· semănată cu rapiţă de toamnă. Stau la dispoziţie 10 pluguri cu motor. Se va căuta ca 1/ 5, din suprafaţa agricolă să fie lucrată la toamnă. Ogoarele părăsite de refugiaţi se vor arenda ţăranilor rămaşi, cu 20 Iei de hectar cel puţin. Se vor prefera aceia cari piătesc arenda imediat, sau după seceriş. Se vor _ prefera la arendare, Germanii, Turcii şi Bulgarii, chiar dacă sunt supuşi Români, acolo unde Românii nu dau un preţ mai mare (p. 9).

[...]

Referatul secţiunii tehnice îl face căpitanul Alisch. El afirmă că toate istalaţiile industriale în zona etapelor germane sunt, sau complet inutilizabile, sau în parte distruse. Singură moara Morelli din Constanţa şi instalaţia hidraulică din Murfatlar mai funcţionează ; însă şi acestea au nevoie de reparaţii urgente.

Specialişti şi unelte lipsesc. Abia la mijlocul lunei Mai s'a obţinut aprobarea· procurării de material tehnic din Germania. In Constanţa s'au mai instalat şi două ateliere pentru reparat maşinile, precum şi o turnătorie. Toate comandamentele de etape vor trimite aci piesele defectate. Pentru reparaţii mai neînsemnate se vor utiliza fierării de prin sate. Se recomandă economie la uleiurile de uns. In Constanţa s'a mai făcut şi o instalaţie pentru construit căruţe pentru transportul cerealelor. Săptămânal se construesc câte patru. Rezervele de cuie sunt suficiente, (p. 20-1).

[...]

Sublocotenentul Brabant comunică despre prada în uleiuri minerale, făcută în Dobrogea ocupată.

...

Din toată această cantitate s'au pierdut circa 20.000 tone în urma bombardamentului flotei ruseşti la 4 Noembrie 1916. Din întreaga pradă, 70.000 tone benzină erau ale întreprinderilor germane; restul aparţinea inamicului, sau neutrilor. Prin tratatul dela Sofia din 2 Decembrie 1916 s'a hotărât împărţirea. Se dete Bulgariei şi Turciei o cotă anumită. Germania îşi însuşi benzina uşoară pentru aeroplane şi uleiul mineral pentru submarin'e.

[...]

După acest referat, locot.-colonel Van den Bergh comunică ca în România funcţionează. acum (în-1917, Iunie) 99 sonde şi 15 puţuri de mână, cu un rendement de 75 vagoane şi jumătate pe zi : în total 30.000 tone. «Eine überraschend gute Leistung!» (O realizare surprinzator de buna!). Alte sonde înfundate sunt în lucru pentru a fi destupate; de asemenea se fac şi sonde nouă, aşa că în curând se vor satisface toate nevoile aliaţilor cu prisosinţă. (p, 21-23).

[...]

Căpitanul de cavalerie Baerecke din Cuzgun se plânge că din cauza întârzierii instrucţiilor de la centru, nu s'a adunat întreaga recoltă de cireşe din subzona de etape Cuzgun pentru folosul armatei; iar sublocot. Graen din Hârşova, că Bulgarii din Tulcea au refuzat predarea sapelor pentru prăşitul porumbului.

[...]

Finanţele. Se dă o scurtă privire, asupra dărilor româneşti, directe şi indirecte. O reintroducere a dărilor către stat e imposibilă: lipsesc functionarii, lipseşte şi un cadastru. Deaceea s'a recurs la un mijloc mai primitiv : dările să se perceapă pe comune, după capacitatea financiară a fiecăreia. Se vor percepe la fiecare 3 luni. Comandanţii de etape sunt instanţa suprernă în ce priveşte dările din districtul lor. Ei vor evita acuzările şi reclamaţiile.

[...]

Şcoala. Românii aveau aproape în ,fiece sat o şcoală şi ogrădină de copii. La aceasta din urmă veniau copii între 4 - 7 ani, pentru a nu rămânea acasă neocupaţi. Obligatoare erau. şcolile koebeliene numai pentru streini. Scopul: a deprinde pe copii de altă limbă cu limba ţării şi a-i pregăti astfel pentru şcoala primară.

 

Aceste şcoli aveau un scop politic. Alături de şcolile româneşti erau «tolerate» şi cele turceşti şi germane, pe când cele bulgăreşti erau oprite. Turcilor Ii s'au făcut multe înlesniri în această privinţă. Totuşi hogii şi învăţătorii lor aveau o leafă mică. Statul român însă trebuia să-i sprijine mai mult, având în vedere că tuturor moscheelor li s'au secularizat averile. Şcolile turceştî, germane şi ruseşti depindeau de astfel de comunităţi, iar învăţătorii erau plătiţi în bani, sau în natură. Dela ocuparea Dobrogei a încetat aproape orice a'ctivitate şcolară. Clădirile şcolilor au fost dărâmate, sau intrebuinţate pentru scopuri militare; invăţătorii streini lipsiau, fiind sau mobilizaţi sau internaţi; cei români fugiseră în mare parte. Şi materialul didactic s'a părăduit. Pentru redeschiderea şcolilor s'au luat următoarele dispozitiuni:

1. Grădinile de copii se vor reînfiinţa, însă nu în vederea scopului politic al. Românilor; şi numai în satele pur româneşti, spre a despovăra pe părinţi şi a da o ocupaţie copiilor; dar nu vor fi obligatorii.

2. E de dorit. ca şcolile germane, din motive politice să se redeschidă. E o datorie a înălţa şi sprijini germanismul într'o ţară administrată de Germani. Unde lipsesc învăţători, se vor recruta dintre militarii liberi de serviciu. Bulgarii au înfiinţat şcoli bulgăreşti în toate satele lor, cu tnvăţălori luaţi depe front. Nu trebue să ne lăsăm întrecuţi de Bulgari în chestiuni culturale, adaugă căpitanul Cuntze. Se vor aduce cărţi didactice din Germania. De şcolile bulgăreşti nu ne vom îniriji, fiindcă au ei grija lor; dar trebue să le dăm ajutor, unde a nevoie.

In cepriveşte redeschiderea şcolilor turceşti, româneşti şi ruseşti, n'avem nevoie să ne grăbim. Unde comuniităţile turceşti vor cere redeschiderea şcolilor lor, li se va da încuviinţarea, deoarece sunt fraţi ai aliaţilor noştri; dar iniţiativa nu va porni dela noi. La Români şi Ruşi numai atunci se va da învoirea funcţionării şcolii, dacă nu se răpesc prin aceasta braţele copiilor, necesare pentru activitutea economică. Acolo unde se dă învoirea, va fî o dovadă in ochii populaţiei că Germanii se îngrijesc de buna orânduială a ei. Se vor da vacanţe în timpul secerişului şi treeratului. Comandaturile vor proceda potrivit cu aceste norme generale şi cu necesităţile locale. (p. 30-32).

[...]

După aceasta căpitanul de cavalerie Cuntze vorbeşte despre reglementarea circulaţiei numai în cuprinsul zonelor comandanturilor.

...

Dacă s'ar da libertate de circulaţie, populaţia şi-ar schimba adesea' locuinţa, mai ales în satele unde un ofiţer german energic ar pretinde oamenilor . sforţări mai mari pentru muncă. Apoi vitele, din cauza lipsei, trebue păstrate pentru lucrul câmpului, iar nu pentru călătorii.Centrala paşapoartelor din Bucureşti refuză orice cerere de reîntoarcere refugiaţilor, cari înapoindu-se Ia cămin, n'au găsit nici un adăpost.Negustorii, cari vor să călătorească pe teritoriul administraţiei germane pentru cumpărături, vor indica mărfurile pe care Ie negociază. Exportul vinului, spirtoaselor şi a alimentelor esteinterzis.

Cererile de permismi pentru călătorii peste graniţele României se vor acorda, cu condiţia, ca persoana să nu se mai întoarcă înapoi.

Trebuie să' se apere graniţele înpotriva imigrărilor. Permisele de liberă călătorie nu le poate da decât administraţia etapelor germane. Totuşi autorităţile bulgare, de şi li s'a făcut cunoscută în repetate rânduri această · dispoziţie, eliberează în mare cantitate permisuri de circulaţie. De aceea. toţi călătorii, cari nu vor avea permise germne în regulă; vor fi respinşi la graniţă, iar dacă vor fi prinşi în interior, vor fi arestaţi şi chiar supuşi la amendă, în caz când se opun. Cuvântătorul observă că multe permisuri, «ausweise» au trecut în mâni streine. In special la comandatura din Constanţa s'.au făcut numeroase cereri pentru reînoirea ausweis-elor pierdute. In loc de "pierdute", căpitanul Cuntze propune să se înţeleagă "vândute". Un mijloc decontrol ar fi ca pe fiece ausweis să se imprime cu tuş urma degetului celui mare; iar la reînoire, să se compare impresiunile de pe ambele permise. Se mai cer şi pedepse pentru cei ce le pierd. Propune însă ca aceste măsuri să se amine până după  culesul recoltei şi să se ţie seamă şi de transplantarea populaţiei din zona de ocupaţie. (p.43-45)

Cu plaga Ţiganilor se ocupă căpitanul de cavalerie Kreth. El spune că la ţară sunt numeroase şatre de Ţigani, cu mulţi cai şi vite cornute, că aceşti Ţigani leneşi nu pot fi constrânşi la munca şoselelor şi pădurilor, de oarece peste noapte dispar cu şatră cu tot. Se întreabă dacă n'ar fi un mijloc spre a-i fixa. Totuşi din asistenţă se aduc laude Ţiganilor din zona Cara-Omer şi Megidia; cari s'au dovedit foarte utili pentru reparatul masinilor. 

Munca forţată. Vorbeşte căpitanul de cavalerie Cuntze. La data congresului, munca forţată încă nu era impusă ; însă administraţia etapelor a şi primit din partea comandamentului superior din Bucureşti o înştiinţare în acest sens, cu următoarele dispoziţiuni.

1. Se va res'trânge libertatea de schimbare de domiciliu, de migrare, a muncitorilor. 

2. Se vor afişa table cu preţuri fixe pentru muncă. Fiecare comandatură se va îngriji de regulurea muncii. «In general Românii se sustrag de la ea, sau lucrează fără regulă, adecă numai atunci când le ajunge cuţitul la os».

3. In Germania orice energie liberă este folosită pentru un scop de utilitate generală. In teritoriile ocupate din Belgia şi Franţa întreaga populaţie e supusă controlului şi muncii forţate. Aceste măsuri aspre trebue să se introducă şi în România. Orice energie trebue captată.

[...]

Lucrătorii se vor împărti în coloane, după sex şi vârstă :

I. Coloana bărbaţilor, cuprinde: 

1) oameni capabili de muncă dela 17 ani în sus, cari se vor întrebuinţa unde se va simţi nevoie; 

2) oameni cu mai mică capacitate de muncă; 

3) incapabili de muncă, pentru treburile din jurul casei.

II. Coloana femeilor dela 18 ani în sus, care se va întrebuinta de asemenea unde se va simţi nevoie ; femeile mai putin capabile şi cele incapabile de muncă, vor rămânea la lucrul casei.

III. Coloana copiilor, cuprinzând copii între 12 şi 16 ani, se va fo!osi la muncile agricole mai uşoare şi la grădinării. Vara şcolile se vor închide în vederea muncilor.

Birourile de lucrători vor comunica la oficiul central al muncilor din Bucureşti prisosul sau lipsa de_ braţe muncitoare. Acest oficiu central regulează distribuirea lucrătorilor şi răsplata lor. In provincie se vor înfiinţa, în oraşele mari, birouri de' lucrători,iar în teritoriile comandanturilor mai mici sarcina birourilor se ,va îndeplini de funcţionarii poliţieneşti.

In Constanţa există destui muncitori neutilizaţi cari însă, fără introducerea muncilor forţate, nu vor putea fi angajaţi la lucru. Cere înfitnţarea în acest oraş a unui birou care să se ocupe cu această chestiune. La ţară recunoaşte, că din cauza refugiului e lipsă de braţe. Totuşi, comandanţii de etape ar putea alcătui liste de muncitorii liberi, pentru a fi folosiţi acolo unde se va simţi nevoie, (p. · 46-49).

Desbaterile congresului au avut loc la Constanţa, în ziua de 16 Iunie 1917, între orele 9 şi un sfert a. m. şi 5 jumătate p. m.

 

In imagine ofiteri germani in Constanta, 1916, supraveghind lucrarile de reasezare a statuii lui Ovidiu pe soclu, smulsa jos de soldatii bulgari, care voiau s-o duca la topit in Bulgaria.