Despre cumpararea independentei Romaniei si anexarea Dobrogei

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Octombrie 2020
Timp de citire: 6 minute

Mai ziele trecute "Romanulu" a data alarama in privinta unoru proecte despre cedarea Basarabiei Rusiei si luarea in loculu ei a unoru provincii din Bulgaria.

Foia Domnului Boerescu a negatu aceste proecte si s'a facutu ca se mira de unde au esitu aceste sgomote. Din nenorocire inse, faptulu se vede ca este seriosu, adevaratu chiaru; caci despre aceastu faptu au inceputu se vorbesca chiaru organele englese. Ecä ce ne spune "Pall Mall Gazette":

"Ni se asicura ca guvernulu romanu voesce sa cupere de la Sultanulu complecta independinta a Romaniei. Rusia aru adera la aceastu faptu cu conditiunea de a i se inapoia Basarabia ce'i a luat-o puterile semnatoare ale tratatului de la Paris la 1856. In schimbu, Principatele Dunarene voru lua Dobrogea cu unu portu in Marea Neagra."

Spaciulu si timpulu ne lipsesc a trata asta-di aceasta insemnata cestiune.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 6 ianuarie 1876

* * *

Este esactu cee ce unu ziaru francesu "Le Monde" dice ca in 1872 s'a tratat la Constantinopole cestiunea de a se oferi Romaniei Dobrogea in schimbul Basarabiei, si ca Anglia si Austria s'au opusu atatu, "ca pasurile combinate a le ambasadoriloru, englesu si austriacu, fusera causa care a facutu se cada Mahmud Pasa"..

Telegraphulŭ de Bucuresci, 18 ianuarie 1876

* * *

Iata aici cateva fragmente din articole ale ziarului "Telegraful de Bucuresti", care  schimba oarecum actuala istorie oficiala a Romaniei despre castigarea independentei si a obtinerii Dobrogei.

Ceea ce a fost prezentat mai tarziu ca o surpriza si o tradare de catre rusi  a conventiei comune la declansarea razboiului ruso-turc din 1877, sunt de fapt rezultate ale unor tratative, se pare, cu multi ani inainte purtate, iar pretentiile rusilor cu ani inainte exact stiute. Faptul ca tratativele s-au indreptat si spre "cumpararea" independetei Principatelor Romane direct de la Sultan, s-a lovit iarasi de interesele rusilor care conditionau aceasta de cedarea sudului Basarabiei.

* * *

Dupa ocuparea aproape totala a Dobrogei de catre rusi, iata mai jos o stire interesanta in ceea ce priveste interesul guvernului roman fata de aceasta provincie otomana care impreuna cu Bulgaria constituia Vilayetul Dunarii.

* * *

Bucuresci, 26 Iuliu - Ivanovici, fostu agentu comercialu in Tulcea, si Aurelianu directorulu scolei de agricultura din Bucuresti, au primit de la guvernu insarcinarea sa se duca in Dobrogea, spre a studia  localitatile de pe acolo si a face unu raportu, deca Dobrogea merita sa fie anecsata la Romania.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 19 iulie 1877

* * *

Deci Romania nici nu participase la lupte inca, dar se punea problema anexarii Dobrogei. Iata aspecte ale castigarii independentei Romaniei si ale "anexarii" Dobrogei pe care istoria oficiala nu le mentioneaza.

* * *

Dar iata alte stiri pe cand Romania inca nu intrase in razboi.

* * *

Bucuresti, 3 Augustu - Batalia de la Plevna nu s'a terminatu prin luptele de luni si marti. Alalta-eri, mercuri, rusii capatandu ajutore considerabile au reinceput ataculu. Ei reusira in asta a treia lupta, tocmai pe la t ore seara si cu pierderi insemnate, se patrunda in orasu. Inaltimile care predomina Plevna au ramasu in mainile turciloru.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 26 iulie 1877

Praga, 2 Augustu - Se anunta din Bucuresci catre ziarulu Bohemia: "Rusia va lua inapoi cele trei districte din Basarabia; Romania va primi din Dobrogea linia de pe costa de la gurile Dunarii pana la Balcicu (spre nord de Varna) si Serbia Bosnia, ca rasplata pentru resbelu de anulu trecutu: acesta nu va da nici unu pretecstu Austriei ca sa iasa din reserva sea de pana acum.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 26 iulie 1877

* * *

* * *

O corespondenta a Orientului de azi, datata din 29 Augustu (Gorni-Studen / Bulgaria n.r.) contine urmatorele:

Ieri la 28 (16 august n.r.) a sositu aci printulu Carol. Elu a avutu o convorbire cu M.S. Tarulu si cu Alteta sea marele duce Niculae. Nimicu nu a transpiratu din subiectulu convorbirei lor; der se crede ca cestiunea cooperarii active a armatei romane  la resbelu a fost regulata ca si aceia a printului Carol. Clausele aliantei romano-ruse -  caci aceasta alianta exista azi de sigur - au trebuit sa fie azi definitiv hotarate. Deru, o repetu, nimicu din ce s'a facutu nu e inca cunoscutu. Amu vedutu  pe printulu Carol; elu parea satisfacutu.

Telegraphulŭ de Bucuresci, 21 august 1877

In imagine vestita intalnire de la Gorni-Studen unde Carol I a primit comanda trupelor romano-ruse din fata Plevnei personal de la tarul Alexandru al-II-lea. (Carol in mijloc in uniforma neagra, tarul Alexandru sezand si marele duce Nicolae la dreapta.)

* * *

La 19 februarie 1878 se semneaza Tratatul de pace de la San Stefano, prin care se recunostea independenta Romaniei, Serbiei si Muntenegrului, precum si autonomia Bulgariei. Turcia trebuia sa plateasca Rusiei despagubiri de razboi in valoare de 1.400.000 ruble, din care urmau sa fie scazute 1.100.000 ruble, contravaloarea sangeacului Tulcea (aproximativ teritoriul Dobrogei de astazi) stabilita de cele doua puteri, care urma sa revina Rusiei. La randul ei, Rusia urma sa cedeze acest teritoriu Romaniei in schimbul Basarabiei de sud, un teritoriu romanesc retrocedat Romaniei dupa razboiul din Crimeea (1856). Asta in conditiile in care Romania avusese statut de "provincie otomana privilegiata", cel putin pentru turci. 

Acest tratat de pace capata o forma finala cateva luni mai tarziu, la 1/13 iulie 1878 prin Tratatul de la Berlin. In ceea ce priveste Romania, marile puteri recunosteau independenta totala a  tarii fata de Imperiul Otoman si atribuiau Romaniei Dobrogea formata din insulele care alcatuiau Delta Dunarii, sangiacul Tulcei cu districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Harsova, Kiustenge si Medgidia, precum si tinutul "la sud de Dobrogea" pana la o linie care pleca de la vest Silistra si pana la Mangalia.