Cover Image

Despre preluarea Dobrogei

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Martie 2021
Timp de citire: 5 minute

(Despre calea cea grea a devenirii Dobrogei pamant romanesc, cu totul alta imagine decat o infatiseaza istoria oficiala.)

Ca să imprästie sgomotele de tot felul ce de căt-va timp se räspăndiseă asupra relei primiri ce se zicea cä ne asteaptä in Dobrogia, guvernul crezu de cuviintä a se informa de aproape despre cele ce se urzeau in noua provincie romănă, dupä cum era si dator s'o facä, si relativ la aceasta el publicä in comunicat, foarte mägulitor pentru noi, in "Monitorul" de ieri.

Trebuia să credem, că cele arătate acolo sunt lucruri despre care guvernul are informatiuni positive.

Ne pare réu insä, că informatiunile noastre particulare nu se lovesce intocmai, cu ceea-ce ctirăm ieri, in organul oficial. Intre altele, se zicea in comunicatul de ieri, că d. Belotzervovitz "nu numai n'a adus o piedicä pregătirilor proiectate , din contră le-a incuragiat, deschizänd chiar o subscriptiune pentru a se acoperi cheltuielile unei primiri-gala si invitănd pe impiegatii administratiunei si municipalitătei a se asocia cu dinsul, pentru buna primire a autoritătilor romäne in Dobrogea."

Se poate ca guvernatorul rus sä'si fi schimbat idea acum mai in urmä, dar. la 6 Octobre, noi stim positiv, cä se placardase pe uliele tutulor comunelor din Dobrogia , ca populatiunea este espres oprită de a face vre-o manifestatiune, de ori-ce naturä ar fi ea, si ordinul guvernatorului rus se referea direct la primirea romănilor, cäci in alt articol mai jos, vorbesce anume despre sosirea autoritătilor noastre.

Corespondentul nostru este insä si mai esplicit si ne spune cum stau acum lucrurile in Dobrogea.

"Era ordin precis de a nu se face nimic, farä autorisatiunea de sus. De ar fi fost sä se facä manifestatiuni turburătoare, sau jicnitoare cui-va, s'ar mai intelege acest ordin; dar cänd oamenii in sinceritate, si cu linistea cea mai mare voiat a'si esprima cu venirea Rominilor, bucuria si multămirea ce simt, nu se mai poate intelege de loc."

"Cu toate acestea insä, lucru usor se poate esplica, cănd vom considera ura, ce o au Bulgarii asupra Romănilor. Ei nici nu voiesc s'audă de venirea lor, si, in rutatea ce'i inspirä , nu voiesc sä facä nici o preparetiune pentru buna primire a Romănilor. Pentru a nu se observa la timp insa, aceastä nedemnä a lor purtare, iau pe sub minä masuri a impedeca si celelalte nationalitäti, care simpatiseazä cu Romănii, de a nu face nimic pentru o fräteascä primire ! Cei din functiunile publice, fiind mai toti bulgari, ei au reusit a smulge de la guvernatorul rus, ordinul de oprirea manifestatiunei despre care v'am vorbit mal sus, si pe care vä alätur aici in partea ce ne privesce."

Om care vede prin sine, ne spune dar, cä Bulgarii singuri sunt ostili stăpănirii romäne, si ei singuri privesc cu ochii de räutate si de pizmuire, sosirea autoritätilor noastre.

Noi ne abtinem de la ori ce calificare ce ar merita acesti nenorociti, indusi in eroare asupra intereselor lor chiar, si lăsăm lumei impartiale să judece nobleta sentimentelor vecinilor nostri de peste Dunăre. Aci ar fi insă locul să ne intrebäm dacä Bulgarii, care locuiesc de atitta timp pămintul ospitalier al Romăniei, ar avea sä se plăngä in contra Romănilor, in contra libertittilor sub care au trăit si sub cart träiesc, in contra imbrătisärei ce au intampinat, in contra prieteniei ce in tot dauna le-am arätat?

Pentru ce le-ar fi oare mai räu, Bulgarilor, din Dobrogea, sub stäpinirea Romănilor ? pentru ce i-am trata intr'alt fel, de cat in modul amical si egalitar in care am tratat pe Bulgarii care in diferite rinduri, venirä sä caute adäpost, liniste, libertate si imbelsugare, la vecinii lor Romăni ? Pe lăngä orbirea si nerecunostinta de care sunt poate stăpinite unele inimi mici, e posibil sit fie si alte cauze, cari vor cäuta să tulbure si sä frăminte stăpănirea noastră in Dobrogea, si aceste cause cautä sä le analisäm mai tărziu.

E destul insä ca, de o cam datä, noi sä fim preveniti, cä cu toate bunele simptome ce ni se aratä acum, să fim totusi mult timp incă armati de bunä priveghiare si de mult tact politic, asa ca sä nu fim siliti sä ajungem la trista necesitate a fortei.

România liberă, 19 octombrie 1878


DIN AFARA

O polemicä cu subiect romänesc

In unul din numerii trecuti am impartasit din ziarul "N. fr. Presses" niste informatiuni de ale ei, dupa care guvernul rus ar refusa trecerea Dobrogei in stapinirea noastra, inaintede ce guvernul nostru nu ar acorda armatelor rusesci dreptul de a trece ori si cand prin teritorul Romaniei si inainte de a se incheia o alianta ofensiva si defensivä intre noi si imperiul rus.

Intemeiata, cum zice, pe informatiuni din cel mai sigur isvor, "Pol. Corr." contestä autenticitatea impartäsirilor ziarulul "N. fr. Presses", declarandu-le de stiri tendentioase cari ar sta in legatura cu o crisä iminentä a cabinetului nostru, in care,-tot dupa "Pol. Corr." --- Cogalniceanu si Rosetti nu vor mai putea functiona multa vreme ca colegi.

România liberă, 19 octombrie 1878


twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

367
Techirghiol
28.03.2024 23:07
Actual: 12° C
Viteza vantului: 2.57 m/s