Din Dobrogea (Dunavăţul-de-sus; Tulcea), 1910

Publicat de Aurel Băjenaru, 9 Ianuarie 2022
Timp de citire: 3 minute

Poporaţia acestei comune este cam de patru sute cincizeci pănă la cinci sute de locuitori, dintre cari vre-o treizeci de Romini, parte Ardeleni, parte de prin aceste locuri, vre-o douăzeci de Tatari, şi restul, în mare parte, Ruşi, a căror profesie de căpetenie este pescăria, ceia ce-i înlesneşte foarte mult, ciştigînd destul de bine, mai ales că satele acestea, în număr de trei, adecă Dunavăţul- de-Sus, Dunavăţul-de-Jos şi Morughiolul, se află aşezate în apropiere de bălți.

Rominii nu prea fac pescărie, ei se ocupă cu plugăritul şi, parte din ei, cu creşterea vitelor. Şi Ruşii fac plugărie. Puţini sint cari au pămînt, restul închiriază de la Stat prin Administraţia pescăriilor. Preţul pămîntului e de 14—15 lei hectarul, astfel că ar-zice cineva că este ieften, dar, în realitate, e foarte scump, fiindcă pămintul are numai nisip şi-i foarte slab. Unde mai pui că primăvara suflă nişte vînturi de spulberă tot nisipul cit a fost scormonit cu plugul, ducind cu el şi munca omului şi sămința. Ţi se pare că eşti în pustiile Africei. Omul este nevoit. apoi să facă altă arătură de primăvară, cînd, pe urmă, vin apoi secete mari, care mai mulţi ani în şir biîntuie prin aceste locuri.

Sint doi preoţi, ambii parohi, unul de origine Rus, la Morughiol, şi unul Romîn din Moldova, la Dunavăţul-de-sus, de care se ţine şi filiala Dunavăţul-de- Jos.

Locuitorii sînt evlavioşi şi cu bune obiceiuri creştineşti, — afară de acela al beţiei.

Judecătorul vine regulat prin comună la fiecare două săptămnini şi judecă părinteşte micile neînţelegeri, căci procese mari nu prea are, fiindcă locuitorii sint paşnici. Advocaţi nu sint, şi nici nu au pentru ce să fie.

Secretariul comunal se pare a îi un bun Romîn. Dar primarul este un Tatar, luat din cele douăzeci de familii ce sint în comună, ca şi cind nu s'ar mai fi găsind şi Romîni între locuitori. Circiume sînt şase, în fiecare sat cîte două.

Circiumarii, tot din cei vechi: doi Greci, doi fraţi bulgari şi alți doi fraţi nu pot să ştiii ce origine vor fi avind, căci odată se declară Romîni, altă dată Ruşi: destul că gurile rele spun că tatăl lor, care încă trăieşte, ar fi Jidan din Rusia, şi, venind în Romănia la 1877, s'a botezat la Isaccea. Noi vedem că cruce-şi fac rar şi la biserică vin şi mai rar, dar cînd întilnesc undeva vre-un preot, nu au destule cuvinte înjositoare la adresa lui.

Beţia se obişnuieşte la toate circiumele şi, în zile de Dumineci si serbători, pănă se face serviciul religios, ţin de formă uşa din faţă inchisă, dar înnăuntru e chef la toartă. Jandarmii din comună vin şi pe la cîrciume, dar amenzi nu s'au dat pănă acuma, căci doar şi ei sînt oameni. Ar fi bine să se aplice legea mai în spiritul ei, căci altfel oamenii pe nesimțite işi pierd munca şi ciştigul în cîrciumi,: iar cîrciumarii se îmbogăţesc văzind cu ochil. Aici unul a făcut vinzare de cinci sute de lei, spune el, în: trei zile ale Crăciunului, dar poate şi mai mult.

N. N.

Neamul Romănesc, 8 Ian. 1910

° ° °

In imagine scena din Dunavatu de Sus, 2009.