Cover Image

Din Mangalia, 1893

Publicat de Aurel Băjenaru, 6 Februarie 2021
Timp de citire: 8 minute

Corespondenta particulara a ziarului "Lupta"

Ca infaţişare naturala, ca viată economică, şi mal ales ca moravuri administrative şi sociale, este o mare deosebire, intre Dobrogea şi restului tarei. Mai inteiu să vorbesc despre locul de surgun pentru unii, de adăpost pentru altii, să vorbesc despre Mangalia, pe care am visitat'o foarte de aproape.

Cinci ore mergi cu trăsura de la Constanţa în jos, pe malul mărei, până la oraşul Mangalia, odinioară port însemnat al genovesilor, şi unde se ved şi astăzi în apă, ruinile cheiului. Este o plăcere să porneşti pe recoare, înainte de resăritul soarelui, ca să'l vezi cu cată majestate pare-că ese din apă; tot drumul ţi se perde vederea, în stänga pe întinsul luciu al mării, in dreapta pe şesul Dobrogei, tot aşa de intins.

Cu cât te apropii de Mangalia, cu atîta'ţi pare câmpul mai bogat. Cum stau pe şesuri, în vreme de belşug, nenumerate căpiţe şi stoguri de fen, aşa vezi înşirate movilele de păment, singurile cari mai variază relieful locului, nici ele facute de natură ci de mâna omului ; movilele sunt vechi şi,-- dupa simetria aşezărei lor — par a fi servit, unele ca puncte de observare a inamicului, altele ca loc de apărare.

Repausatul nostru bărbat de stat, M. Cogălniceanu, proprietar în Dobrogea, a tăiat în semnul crucei una din răsletele movile mari, n'a găsit de cât un sicriu de piatră ; tot sicriu de piatră, cioplit dintr'o bucată, am vezut în malul şanţului de la şoseaua ce pleacă din Mangalia în mijlocul Dobrogei.

Aproape de Mangalia un miros foarte greu, miros de oü clocit, venia din dreapta, de la ghiolul cu apă sfintă. Aci se adună Iumea din toate părţile la ziua Troiţei. Bulgarii de o parte, Turcii şi Tătarii de altă parte, au petrecut în legea lor tot-d'a-una, Intr'un fel de distracţii sgomotoase, care seamănă cu petrecerile de la iarmaroacele din Moldova. Către seară apoi fiecare se scoboară intr'o foarte mică välcea unde este isvorul cu apa ca laptele ; aci se spală şi apoi pleacă. Se zice că acolo chiar lângă isvor, pe un dämb stincos, era când-va o monastire. Urme de zidire am väzut si eu în săpăturile făcute acuma de un călugăr, care pretinde să ridice o biserică pe acel loc de tămăduire. Pentru a putea documenta darul sfînt al acestuI isvor, între altele, mi s'a spus, că acum 2 ani un om mai mult bătrin şi foarte bolnav a fost indemnat să vină, din Galaţi; el era sărac şi şi-a găsit adăpost la o vie în apropiere de ghiol, cu o traistă de făină pentru mămăliga si cu un pumn de bränza ca udatură. Dupa 30 de bai s'a întors la Galaţi batrinul nu gârbov, ci voinic, şi pe jos nu cu caruţa cum venise.

Urmând drumul ajung în Mangalia un tablou foarte curios iţi ofera oraşul, de fel destul de mic. Case lucrate numaI dîn piatră, cioplita, cea mai mare parte netencuite pe din afara ; singurile zidiri care au o infaţişare mai moderna sunt palatul administrativ (conacul) cu dou'e etaje pe malul mării, cazarma la partea opusa, biserica şi un fel de otel in centru ; în colo afara de giamiile turceşti mai nimica.

Curtea caselor este inconjurata cu zid de piatra necioplita, şi zidul e facut fară var si ciment ca la ei este legat cu un fel de lut, care la cea, intai ploie mai mare se imoaie, şi zidul cade in gramezi de piatra. In totul luat oraşul Mangalia are aspectul unor ruine) Populaţiunea din oraş şi de la sate este mai intreaga de Turci.

Ceea-ce 'mi-a atras privirea in multe sate au fost şcolile, care prin staruiuţa revisorului şcolar au zidiri anume facute întrecând pe cele din ţara. Deşi nu intra în cadrul cercetarilor mele viaţa intima a funcţionarilor, cari conduc această regiune, totuşi din convingerea ca administrarea destrăbalata, in care lincejeşte această parte uitată a regatului romän este efectul nepriceperei sau a imoralitatii celor chemaţi a o conduce, ascultaţi informaţiunile., pe care le-am cules de la oameni ce nu pot fi puşi laîndoială.

De la Noembre anul trecut, când s-a pus în aplicare legea reorganisarii administrative a venit la Mangalia ca subprefect un veteran d. Iorgu Miclescu, şi in sarcina lui apasă astăzi următoarele fapte :

  1. In prima vizită facută în plasă septagenarul Miclescu a furat femeia notarului Ion Andriuţă de la comuna Osmancia, a adus-o şi a ţinut-o in palatul administrativ din Mangalia până la 19 Decembrie trecut, cand venind acolo pentru recrutare colonelul Kiriţescu, prefectul judeţulul, ştrengarul sub-prefect a ascuns pe femeia notarului o noapte în casa lui Ion Tilite, pe care drept recunoştinţă l'a făcut apoi primar la comuna Sari-ghiol. D. Miclescu a fost înjurat şi ameninţat cu bătaia pe scaunul său de sub-prefect de către soţul în legitimă reclamare, notarul Andriuţă. La acest scandal a fost martur profesorul din Mangalia D. Condrea.

  2. Notarul de la comuna Musurat, tolerat la inceput cu toate negligenţele sale, n'a fost depărtat de cît atunci, când soţia lui a respins cu indignare obrăsnicia su-prefectului.

3) Pe Rafail, notarul de la Comuna Edil Kioi, l'a făcut notar şi la comuna Osmancia. Si pentru cari motive Sub-prefectul a adus pe Notar cu soţia lui de 6 säptămâni in Mangalia la hanul lui Căpitan Gheorghe ? Pe a cui socoteală stau däşii cu trăsura la han ? Şi de dragul cui petrec Sub-prefectul cu Unşir intr'o beţie şi de vin şi de amor, in localuri publice şi în palatut administraţiei ?

4). La restaurarea palatului primăria din Mangalia a dat 2,500 lei ocupând în schimb o parte din el. Sub-prefectul a scos Primaria din 2 odăi. Pentru-ce ? Pentru a 'şi instala acolo o fiică : cu copiii sei şi cu o aşa zisa dadacă.

5). Pentru mobilarea acestor camere a desbracat cancelariile de mobilier, şi a luat de la Lazaretul Holeric al urbel Mangalia, precum şi de la „Camera de musafiri din comuna Sari-ghiol, paturile şi imbrăcă-mintea lor.

6). Din ordinul sub-prefectuluI s'au luat felinarele de pe stradele laterale şi din mahalale şi s'au aşezat intr'o mică piaţă din centru oraşului loc unde sub-prefectul se rsfaţa la lume in libaţiuni lui Bacus şi cu bătrâne adorări lui Cupidon. Am auzit lumea murmurând că, pe de o parte strămutarea felinarelor pentru mulţumirea iubitei, iar pe de altă parte loarea gardiştilor şi intrebuinţarea lor în perma-nente servicii particulare, a încurajat hoţii la prădăciuni, cart sunt mai dese dintr'o zi intr'alta : prădăciunea de la Herestegia, de la Rotar în dosul căsăpiilor ; lui Gheorghe Apostol i s'au furat 150 de paseri, lui Mahmut 25, lui Moraru 50 şi altele.

7). La denunţul colegului său din Plasa Trajan, cum că la Kalfa-Kioi se află găsduit vestitul criminal Cara lsmail şi că unul din turcii de la Sofulart este în banda lui, sub-prefectul Miclescu a raportat Prefecturei, cä a fost in persoana la locul aratat, el care nu s'a mişcat din oraş. Când cu atâta rea credinţă se inşală administtaţia, cräd sub-prefectul ia diurna de 200 lei pe lună şi nu merge în plasă câte 4, 5 luni, şi nici atunci nu ştie ce să facă, nu-i de mirare să vezi bandele de hoţI cutreerând Dobrogea şi populaţia gasduindu-i de nevoie ; nu 'i de mirare să vezi Primăriile cu lacat, factorii postei rurale aducând inapoi corespondenţa (întrebe-se dirigintele oficiului), controlorii şi perceptorii privind pe fereasta registrele comunei ; calcate în picioare (cerceteze-se dosarul căsătorillor la orice comună, în particular casul femeei unui Neamţ din Kiragi).

Halul în care am vezut administraţia din Mangalia este de deplâns sub toate raporturile, şi nu găsesc explicarea faptulul de cât în nenorocitul sistem de căpătuilă, care tolerează, mai ales în părţile retrase ale ţerii, la suptul celor 500 lei pe lună multe vechi si stricate oase sfinte.

Verax.

Lupta, 11 septembrie 1983

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

104
Techirghiol
06.03.2021 12:15
Actual: 3° C
Viteza vantului: 6,17 m/s