Din trecutul satului Muratan

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Iulie 2019
Timp de citire: 5 minute

(astazi satul se numeste Biruinta - comuna Topraisar si se afla in apropiere de Techirghiol)

Satul se află la o depărtare de 2½ ceasuri cu căruţa pe şoseaua Constanta-Agigea-Gherengic. Este înconjurat  de jur împrejur numai de nişte dealuri, pe care creşte un fel de iarbă foarte plăcută animalelor.

Satul datează din anii de după războiul Crimeii. Cauza formării acestui sat, după naraţiunea bătrânilor, este următoarea:

ln urma războiului din 1854, Sultanul, voind să colonizeze aceste locuri rămase pustii, a făcut un apel către Tătarii cari locuiau în Bugeacul Basarabiei şi la cei din Crâm. Aceştia, auzind că mahomedanismul este în primejdie şi fiind persecutati de Ruşi, au hotărât a emigra. Au plecat multe familii, foarte multe familii *  care şi-au văndut la plecare tot ce-au avut: cai, boi, vaci etc.

( * Familia la Tătari se compune din familia tatălui, care dacă trăeşte, este şeful; a fiilor, ficelor şi nepoţilor căsătoriţi, cari nu-şi despart niciodată averea. Cel mai bătrân (tatăl) ţine banii şi celelalte obiecte preţioase. El dă fiecărui de cheltuială, atât cat crede de cuviinţă. Un fel de zadrugă slavă.)

La venirea lor în Dobrogea ei spun că au găsit şi sate formate numai din Români, cari toti aveau oi şi le păzeau în stepele cele nesfârşite. Mai trăesc şi astăzi bătrâni cari au venit în vârstă de 14-15 ani. In sat la noi sunt vre-o câţiva: Emin Ametcea, lbadula, etc. Tatarii cari au întemeiat satul Muratan sunt veniti din Crâm.

Sultanul când i-a chemat, nu le-a promis că-i va împroprietări. El însă le-a dat voe să cultive atât pământ cât aveau nevoie (mirie n.r.). Pentru aceasta plăteau "üşür" (dijmă) ce era strânsă în timpul armanului de "Taşildar" (un fel de perceptor).

La venirea lor in părtile acestea ei n'au aflat altă locuinţă de cât o singură "Câşlă'', adică un fel de stână, ce era în stăplnirea lui Rakovschi tatăl. Pe lângă această câşlă ei au mai găsit urmele unui sat foarte mare şi care s'a numit, cu mult înainte de venirea lor Murad-Khan. Câşla aceasta purta numele căşla din Murad-Khan a lui Sarecheia.

De unde vine numirea satului de Murad-Khan? Murat este un nume propriu iar "Khan" înseamnă cneaz, voevod.  ln privinta aceasta Tătarii spun următoarele :

De mult, încă înainte de a se fi afirmat autoritatea Sultanului asupra Dobrogei, stăpânia în părţile acestea, pe o întindere cam cât ar fi azi 4-5 plăşi, un oarecare Murad, care avea titlul de Khan, voevod. El lşi avea moşia (câşla) în părţile acestea. Dacă locuia şi el aici sau aiurea, ei nu ştiu.

ln jurul moşiei lui se aşezaseră oamenii formând un sat foarte mare, care luă numele de Murad-Khan-chioi (Satul lui Murad-Khan).

Acest Khan sau voevod era independent, căci nu recunoştea pe nimeni. El îşi recruta soldaţii săi din fiecare comună ce se afla în cuprinsul stăpânirii sale. Pentrucă pământul era numai al lui, el lua de la fiecare locuitor o dijmă. Avea ca functionari pe următorii: doi mai insemnati: ,,Dere-bey", care era un fel de general, şi avea sub autoritatea sa 5-6 comune şi îngrijia, mai cu seamă, ca fiecare comună să-şi trimită contingentul de oameni; si Taşil dar-ul, cel care strângea dijma. Ei spun că satul era cu mult mai mare de cât "Chiustengea" vremurilor trecute. 

Când Sultanul, în drumul său spre România, sau mai bine spre Principatele Române, ajunse în aceste locuri, ceru acestui Murad Khan, cum şi celorlalţi cari se mai aflau, de-a se supune.Unii au refuzat, altii s'au supus de bună voe. Khan-ul din aceste locuri refuză şi fu bătut şi prins. După înfrângerea hanului, satul nu se ştie din ce cauză, dispare.

Pe ruinele fostuIui sat s'au aşezat Tătarii actuali intre anii 1859-63, când au venit. Drumul lor n'a fost prin Tulcea, ci pe mare. Unii au debarcat la Constantinopol, alţii la Varna, alţii la Mangalia, etc. 

Satul nou, format de ei, a luat numele celui vechiu; şi prin vorbirea zilnică, Murat-Khan s'a transformat în Muratan. Şi astăzi, când bătrânii scriu numele satului, ei scriu Murad Khan, întocmai ca la Topraisar, (Toprac sarâ, pământ-galben) şi la Techir-ghiol, (Teck-pür-ghiol).

ln privinţa' numirii satului Techir-ghiol, circula o legendă şi anume : Oastea turcă era gata de luptă, luând pozitie in faţa Bizantinilor (?!) Cadiul făcu o rugă, cerând ajutor de la D-zeu (Allah). Apoi toţi soldaţii, în strigăte de Teck-pür, s'au repezit la luptă. 

Teck-pür, "D-zeu să ne ajute", in limba arabă. Satul şi locul, în urma acestui fapt, luară numele de Teck-pür-ghiol. Teckir-le însă însemnează şi ceva ce se învârteşte ca o roată. 

3 Dec. 1911

ION CATZINGRI

învăţător în Muratan C-ţa

In imagine tătari la arman in satul Tuzla, in apropiere de Muratan.