Cover Image

Din Tulcea - 1893

Publicat de Aurel Băjenaru, 10 Ianuarie 2021
Timp de citire: 5 minute

Corespondenta particulara a ziarului "Lupta"

Din cand in cand citim si noi, vesti din mult urgisitul de D-zeu oras al Dobrogei, cate o mica corespondenta trimeasa la cate un ziar din centru de catre vre un indrasneţ tatar sau başibuzuc de pe aici.

Când apar asemeni conrespondenţi, ziarul acela este căutat şi chiar conservat ca un scump odor, de toată suflarea omenească de pe aici. Iar ceI loviţi caută cu nasul in vânt să descopere pe mizerabilul, care a indrăsnit să scrie aşa ceva, ca să-I reguleze. Atâtea sunt de scris şi de descris, în cît apa din Dunăre, facăndu-se negreală, ar scădea de o palmă dacă s'ar muia condelul intr'ănsa pentru acest scop. Dar ce se facem, păcătoşii de noi, că teroarea domneşte in puterea cuvăntuluI şi vai si amar de ne-norocitul dovedit că ar fi autorul vre unei corespondenţe.

Noi aici in Dobrogea, avem legile noastre, avem oamenii noştri, avem chiar şi obiceiuri cari nu se aseamănă cu ale d-stre. Ceea-ce se petrece la noi, ca cârmuire, ca moravurl, ca roluri politice, nu se va mai găsi în toată lumea asta căt e de mare : nici în Hotentoţia, nici în Honolulu, nici în ţara Girigirilor, nici în aceea a Găgăuţilor.

Să începem a spune căte-ceva, bine inţeles puţin de tot. Vom atinge trei categorii de fapte :

  1. Partea politică. Toată lumea ştie, pană şi noi găgăuţii din Dobrogea, că la putere se află acum conservatorii. O ştim aceasta, pentru că în capul judeţului nostru se afta un prefect conservator. Acest prefect nu e altul de cât conul V. Forăscu. Cine e conu V. Forăscu ? Cine a fost şi ce a fost nu ne batem capul să ştim, dar cine este ştim, pentru-că vedem noi insi-ne. E bătrăn omul, poate cea mai bătrână podoabă ce avea d. Catargiu in catalogul favoriţilor d-sale.

Pentru păcatele noastre ni l'a făcut plocon, nu ştim pentru ce. Intr'o provincie poliglotă, ca Dobrogea, unde elementele sunt in luptă inverşunată unele cu altele, unde existenţa românilor e räu privită, unde Bulgarii işi manifestă pe faţă pretenţiunile lor de revendicare, unde Romănii n'au in partea lor nici măcar protecţiunea legii, căd, conform legei actuale, toţi sau aproape toţi Românii sunt şterşi de pe listele electorale, unde Bulgarii ipso jure sunt stăpăni pe situaţie, intr'o ast-fel de provincie, zic, un Cacavela ca V. Forăscu trebuia să fie prefect?

Dovadă de nepriceperea şi lipsa de energie a bătrânului, e situaţia actualä a judeţului şi a comunei. In consiliul judeţian n'au intrat de cât aceI ce au plăcut, cui credeţI ? Lui N. S. Baboianu. Cine e acest N. S. Baboianu? Pe scurt : Un om zăpăcit, ca inteligenţă; imoral şi certat cu codul penal, ca viaţă privată ; colectivist cu colectiviştil, conser-vator de fapt cu conservatorii ; independent, când crede de cuviinţă, etc. Dar despre a-ceasta alias. şi aşa fiind lucrurile, n'au pätruns in consiliul judeţian un Leonida Sterea, barbat priceput, caracterr ferm şi om ciustit, cu toate că e conservatur ; pătruns nici alţi barbaţi pentru că n'a voit d. Baboianu, pentru că n'au voit Bulgarii cu care stă in inrudire priu alianţă acest ipochimen.

Consiliul comunal s'a disolvat. La viitoarele alegeri, care vor avea loc în curând, va reuşi lista luT Baboeanu, liberal căci aşa vrea prefectul conservator, iar lista liberalului Baboianu se compune din Bulgari, esclusiv din bulgari, şi incă ce bulgari, care de care mai românofag.

ApoI când un om de o valoare nulă, ca Baboianu dictează la judeţ şi la comună, şi când ceea-ce face acest sturlubatec numai romănese nu poate fi, n'avem dreptul să intrebăm pe moşul din capul administraţiei : Ce faci moşule nu vezi că compromiţi interesele Românilor, nu vezi că incurci lucrurile, nu vezi că ne duci in prăpastie ? Admitem că are dreptul şi moşneagul, de care vorbim, să mănânce şi el o bucăţică da paine la bătrâneţe, admitem că e omul d-lui Catargiu, admitem ori-ce voiţi, dar nu admitem că numirea sa în Dobrogea e nimerită. Aici trebue un om de fer, nu de paie ; aici trebue un om capabil, cel mai capabil om din ţară. Şi cel mal energic şi patriot. Ne oprim aci, pentru astă primă corespondenţă, şi promitem a vă trimite in curînd şi restul, cu rugăminte a le publica in extenso sau pe scurt, cum veţi crede de cuviinţă, asigurăndu-vă că nu serviţi de cât intereselor româneşti.

G. P.

Lupta : Ziar liberal-oposiţionist, 13 iunie 1893


Relatarea din Tulcea, fosta capitala a provinciei otomane, la 15 ani de la preluarea Dobrogei de catre Regatul Romaniei, ne spune cat de greu au fost inceputurile acestei nou pamant romanesc in integrarea lui deplina, mai ales din cauza diferitelor interese ale diferitelor etnii.

Deci Dobrogea de la inceputurile ei romanesti, nu a fost "un model de convietuire interetnica, un exemplu de diversitate si toleranta" decat in dorintele romantate ale tuturor autorilor care au voit sa o prezinte asa.

Adevarul este altul, asemanator trecutului ei zbuciumat si sangeros, acest pamant a fost disputat de zeci, sute de popoare de-a lungul secolelor, tot asa si cu diversitatea si toleranta, pacea a venit aici numai cu instalarea unei majoritati clare, aceea a romanilor!

In imagine Tulcea la 1893 fotografiata de Anatole Magrin.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button

Vizitatori astazi

216
Techirghiol
15.05.2021 23:07
Actual: 14° C
Viteza vantului: 3,09 m/s