Dobrogea, 1887

Publicat de Aurel Băjenaru, 16 Septembrie 2020
Timp de citire: 4 minute

Molimele si morbiditatea.

In Dobrogea exista aceleași cause de insalubritate ca și in restul tèrei, cu deosebire ca tatarii și lipovenii aú obiceiuri și superstitiuni particulare cari maresc morbiditatea. Hrana tátarului și locuinta lui sunt mai próste de cat ale creștinului; murdaria tatará a devenit proverbiala.

Lipoveanul, barbati și femei , une-ori chiar si copii, consuma enorme cantitati de alcoolice și se opun cu inverșunare vaccinatiunei. 

Din causa marei umiditati și a multor vénturi in timpul iernei, se ivira dese bronchite, pneumonii și reumatisme ; belele de stomac și de mate fura mai dese in timpul verei din causa caldurilor, a apei de balta și a fructelor verzi ce se consuma la sate cu töte consiliele ce am dat satenilor. Frigurile de balta se aretará și in acest an, de și nu așa, de dese ca in anii trecuti.

Bólele sifilitice de la oraș incepura atrece in sate. In plașile Constanta; Medgidia, și cu deosebire in Harsova, am gasit multe casuri de sifilis. Toti acești bolnavi aü fost cautati pana la deplina lor vindecare,unii in spitalul ambulantei rurale, stabilit in orașul Cernavoda, altii in spitalul civil din Constanta.

Bólele cu caracter epidemic se aratara in deosebite epoce ale anului cu deosebire in lunile Februarie, Martie, Noembre și Decembre. Din acestea avuram: rubeola intr'o sigura comuna Engher; tuse convulsiva in Daeni; angina difterica in Satu-Nou, Tortoman și Alacapu; variola in Techirghiol, Calfa, Caranlac, Aliman, Tuzla, Oltina, Mârleanu, Satu-Not, Cadichioi, Beilic, Cicracci, Topal, Cernavoda și Ghisdaresci. 

De rubeolá imbolnaviti 10, morti 3 sau  30 %; de tuse convulsiva inabolnaviti 42, morti 2 sau 4 %;  de ahgina-difterica 26, morti 12 sail 46 % ; de variola imbolnaviti 329, morti 71 sa 21 %.

Din aceste epidemii angina difteria și variola luara un mers amenintator. De 8 ani, de cand conduc serviciul sanitar al acestui judet, pana, acum n'am avut casuri de angina difterica ; de astédata', bola s'a ivit intre Romanii de curend trecuti aci de peste Dunére. Cei mai multi bolnavi de variola au fost in comuna lipovenésca Ghisdaresci, de unde s'a propagat in comuna Topal.

Epidemia bantuia de timp indelungat, cu tóte acestea nu s'a putut descoperi decat tarziu, din causa ca poporul și preotul o ascundeau, iar mortii ii ingropau nóptea.Am cercetat și mi s'a spus cé, preotul predica credincioșilor séi ca copii cari mor de variola se schimba d'a-dreptul in ingeri; de aceia parintii nu vor nici sa'i vaccineze, nici sa 'i caute cu medicul. Preotul insa are un mare interes ca numérul acestor ingeri sa fie mare, fiinfca de fiecare inmormentare 'i se platesce 20 lei.

M'am dus insumi in localitate, m'am silit a 'i convinge ca vaccinatiunea nu este contra religiunei, ca ea nu póte face decat bine copiilor. Totul fu in zadar.

Convins ca, cu mijlóce blânde nu se va ajunge la nici un resultat practic cu acesti ómeni orbiti de fanatism, și avend in vedere și pericolul care ameninta intréga plasa, am recurs la mésuri extreme.

Am isolat satul ocolindu'l cu militieni si am trimis pe medicul plași și pe vaccinator ca, sé, vaccineze. Resistenta și acum fu mare, dar in fine se supusera. Ruptórea s'a fäcut și cred ca in viitor nu vor mai face nici o resistenta. Peste tot se bolnavira in acest sat 100, din cari murira 28.

Am observat ca acolo unde am putut aplica cu severitate mésurile de isolare și desinfectare, epidemiele au incetat curênd; din nenorocire la sate cu greu se pote isola bolnavul, une-ori din causa relei vointe a familiei bolnavului sau a autoritatei comunale; alti data din causa lipsei de odai. Pe cat 'mi-a fost cu putinta am desinfectat locuintele molipsite, am recomandat locuitorilor de lânga balti sa fiarba apa inainte de a o bea și sa o amestice cu putin rom sau tuica saú cu cafea négra Am recomandat, prin mijlocirea autoritatei administrative, curatirea radicala a fantânelor din sate și facerea de puturi acolo unde se simtea lipsa mai ales in comunele Daeni, Gârliciu și Grópa-Ciobanului.

Sunt fericit a putea declara ca inteligentul și activul prefect al acestuf judet, D. E. Culoglu, a dat o deosebita atentiune tutulor cestiunilor de igiena publica și salubritate, și ca numai multumita, concursului ce a bine-voit a'mi da, am putut combate cu eficacitate epidemiele ce s'au ivit.

Raport general asupra serviciulul sanitar din judetul Constanta, pe anul 1886, adresat directiunei generale a serviciulul sanitar.

Monitorul Oficial al Romaniei, 55, nr 141, 29 septembrie 1887

In imagine hotelul Traian, Techirghiol in jurul anului 1900.