Cover Image

DOBROGEA - 1897

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 August 2020
Timp de citire: 5 minute

Sub titlul de mai sus, „Drapelul" din Bucureşti publica din peana dlui V. A. Urechiă un articol, din care extragemurmătoarele :

Un stat ca al nostru, care in 50 de ani a trebuit să faptuiască cât altul In doi secoli, nu trebue să piardă din vedere nici una din chestiunile cari pot să intereseze existenţa sau măcar evoluţiunea lui.

In complexul chestiunilor cari constituesc cercul de mişcare şi de făptuire a statului român, la prim loc stă întrebarea situaţiunii Dobrogei. Acest păment romanesc străvechiu al marelui Mircea, căzut sub stăpânirea Turciei odată cu vecinul păment al Bulgariei, reîntors patriei din care a fost rupt de invasiunea otomană, se află pus sub domnia legii de organisaţiune specială din 1880.

Prin această lege Dobrogei se promite, pe de-o parte, o lege specială determinând condiţiunile In cari Dobrogenii vor putè a-'şi exercita drepturile lor politice şi să cumpere imobile rurale in România propriu zisă, şi pe de alta li-se dă speranţa că prin o altă lege se va statua asupra representaţiunii locuitorilor Dobrogei In sinul parlamentului român (art. 4).

Până la facerea acelor legi speciale, prin art. 6 din ,legea organică* a Dobrogei, se acoardă locuitorilor acelei părţi a terii române, beneficiul articolelor 5, 23, 26 şi 28 din constituţiune.

Constituţiunea, apoi, procède si ea prin un ,articol adiţionat' că ,,disposiţiunile ei se vor putè aplica prin legi speciale şi in partea României de peste Dunăre.

*

Delà 1880 la 1897 trecură 17 ani. In această diastemă de timp, câte prefaceri n'a primit legislaţiunea României, fără ca despre Dobogea să se preocupe legiuitorii noştri Şi cu toate acestea Dobrogea n'a stat

nici ea In nemişcare: situaţiunea ei, Impregiurările ei sânt altele astăzi de cum erau a doua-zi după reîntoarcerea ei la sinul mamei patrii.

*

O importantă schimbare şi de sigur demnă de toată atenţiunea guvernului şi a parlamentului este de constatat In Dobrogea, mai nainte de toate din punctul de vedere, al populaţiunii.

In 1878, populaţiunea ei se urcă la 106.935*) de suflete reparţite aşa:

Români . . . 31.177

Bulgari . . . 28.715

Turci . . . . 16.493

Lipoveni . . . 10.050

T ă t a r i . . . . 6.540

Greci . . . . 3.165 (In cari erau greşit numeraţi şi Macedo-Români.)

Germani . . . 2.471

Armeni . . . 803

Ovrei . . . . 1.051

Diverşi . . . 308

Comparate aeeste cifre cu ale statisticei din 1850, se vede, că cifra bulgarilor a crescut de 4 ori, a lipovenilor de 3 ori, a germanilor de 6 ori, a armenilor de 2 ori, ca şi a grecilor, pe când a românilor nici pe jumëtate.

La 1878 au dispărut cerchezii.

Recensëmêntul din 1890 află in Dobrogia o populaţiune de 199.711 locuitori repartizaţi aşa:

Români 78.490

Bulgari 33.635

Ruşi 21.073

Greci 8.660

Turci 35.978

Germani . . . . 3.789.

Restul până la 199.711 se compune din Sarbi (144), Prusieni (33), Unguri (211), Italieni (427), Elveţiaui (70), Francezi, etc. La un loc socotiţi Românii şi Turcii, constituesc o cifră de 115.000 de suflete, adecăbmult superioară cifrei slave, care nu trece mult peste 54.000 suflete. Dacă numărăm cum este logic, la Români şi populaţiunea de alte limbi, afară de Bulgari şi Ruşi, ajungem la convingerea, că aproape 3A parte din populaţiune este In condiţiune de a se alipi lesne şi statornic de Statul român.

*) In 1850 era de abia de 83.006 suflete din cari 28.031 de Romani, ear' ceilalţi in mare majoritate Turci, şi Tătari. Ovrei nu erau decât 30 la Tulcea, 20 la Isaccea, 69 la Babadag, Bulgarii In mare minoritate. La Mangalia пu erau decat 5 !

Tribuna Poporului, Duminecă 25 Maiu (6 Iunie) 1897

In imagine o litografie a Constantei cu portul la 1897.

twitter sharing button twitter sharing button linkedin sharing button
Techirghiol
28.09.2020 21:18
Actual: 21° C
Viteza vantului: 8,2 m/s

Vizitatori astazi

316