Dobrogea privincia română

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Iulie 2025
Timp de citire: 3 minute

Dobrogea rămâne, chiar și la mulți ani după alipirea la România, un tărâm exotic, îndepărtat și puțin cunoscut.

° ° °

Dobrogea privincia romana

Dobrogea, care pana mai ieri făcea parte din imperiulu otomanu, e o provincia, despre a cârei stare sanitara si economica amu avutu forte pucine date precise. Desi situata la Marea negra, si putendu prin urmare se aiba unu viitoriu prospera, mai nimeni nu ne-a datu relatiuni detaliate de situatiunea ei, de sorgintiele ei de avuţie, de populatiunea ei. Numai cand a inceputu a se vorbi de alipirea Dobrogei la Romani'a, si dupa ce s'a seversitu acelu actu importantu acesta provincia a atrasu atenţiunea tuturora ómeniloru de statu si de sciintie, câ si a particulariloru in genere. Mai multe studii au aparutu de atunci in scopulu de a face cunoscutu acestu micu teritoriu romanescu usandu de date statistice adunate la faci'a locului cât s'a putotu de esacte.

Unele din aceste studii, si celu mai importantu, se datoresce dlui baronu D'Hoguer publicatu dilele trecute intr'o brosiura in limb'a francesa sub titlulu de : „Renseigments sur la Dobroudja, son état actuel, ses ressorces et son avenir."— Notitiele ce ne da d.D'Hoguer despre starea Dobrogei judecata din tòte privirile, fiindu fòrte interessante pentru comerciulu romanu in genere si cu deosebire pentru acei, cari aru voi se coloniseze acesta provinţia cu coloni straini, vomu spicui si noi dintrensele datele cele mai importante ce ne releva : Starea sanitara.

S'a crediutu in generalu, câ Dobrogea este o provinţia cu totulu insalubra si perniciósa sanatatiei. Acesta credintia este esagerata. Judetiele cele mai multu bântuite da friguri, care de altmintrelea nu sunt pernicióse, sunt cele de pe marginea Dunării incependu dela Isaccea, pana la Doeni si dela Tapei pana la Silistri'a. Acést'a provine din miasmele evaporate de noróele ce remanu dupa retragerea apeloru Dunărei revărsate, si din nenumeratele canaluri artificiale, construite de pescari pentru pescuitu. Reulu nutrementu, defectuositatea locuintieloru si constructiunea putiuriloru (fontani) in localităţile infecte si mocirlóse, favoriséza asemenea starea aprópe endemica a friguriloru in acele parti. Reau'a asiediare a orasieloru e asemenea caus'a bóleloru.

Medjidie spre esemplu e unu orasiu construitu in mare parte la piciórele unei coline si cealalt pe marginea unei bălti pestilenţiale forte intinse. La inceputulu tómnei, acesta balta seaca si forméza o imensa câmpia de nomulu negru, puturosu, unde se descompunu la caldur'a sórelui materii organice, pesti, raci, scoici ect. si materii vegetale, din care se dagagéza miasme paludiane. Tote casele sunt construite in pamentu umedu, in care adesea locuiesce tòta famili'a cu 3—4 cani, porci, găini, etc. — Temperatura e variabila in Dobrogea, desi iernele nu sunt de ordinariu friguróse. Primavér'a si tómn'a sunt scurte. Epoc'a friguriloru începe pe la finele lui Aprile.

E de notatu inse, câ de 30 ani n'au fost aci friguri tifoide.

Păduri. Patru masive principale de păduri suntu in Dobrogea. Antaiulu e situatu intre Macinu, Isaccea si Tchelik-Dérè ; lemnulu principalu e teiulu. Acést'a pădure a fost devastata in parte dupa reau'a sistema turcésca. Cerchesii au batjocorit'o si ei cât se potè de multu. Cu tòte acestea, bogati'a padureloru e inca mare in Dobrogia. Alu doilea masivu, compusu mai cu sèma din stejaru e situatu intre Baba-Dagh, Ciuka-Rova, si Slava. Elu cuprinde mai toti munţii din districtul Baba-Dagh. Al treilea masivu paduritu se afla in insul'a Leti langa inbucatur'a Sulinei. Alu patrulea masivu e pădurea de la Kara-Orman in insul'a St. George ; elu este forte importantu dar'a fost decimata. O. T.

Biserica si scol’a, 8-Apr-1879 Foia bisericesca, scolastica, literaria si economica